Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Specialist: Am intrat în valul doi al fenomenului de fake news

fake_news_2.jpg

Specialist: Am intrat în valul doi al fenomenului de fake news. Image source: rfi.fr

55% dintre români sunt de părere că în ultimele luni au fost expuși la știri false și dezinformări, se aratî într-un sondaj realizat de INSCOP Research pentru think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group. Totodată, 24% dintre români consideră că Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi în acest clasament cu 18,5% dintre răspunsuri. E un procent îngrijorător, spune la RFI jurnalistul Marian Voicu, editor la Veridica.ro. De altfel, asistăm la o acutizare a fenomenului numit dezinformare și încep să se folosească și alte arme în acest război, explică specialistul.

Marian Voicu: Eu unul sunt scepticul de serviciu. Cred că am intrat în valul doi al fenomenului de fake news. Dacă primul val a început o dată cu războiul din Ucraina și anexarea Crimeei, de data asta pandemia a recontextualizat știrile false. Avem un alt tip de dezinformare și de știri false.

Într-un fel procentul mi se pare previzibil. Dacă vă aduceți aminte sondajele de anul trecut arătau că peste 50% dintre români credeau că virusul nu există și că în spate este oculta mondială. Ne menținem oarecum în trend. Dacă 55% dintre români afirmă că sunt expuși știrilor false, asta înseamnă că probabil ceilalți se consideră informați sau consideră că știrile respective sunt veritabile. Pe de o parte cred că în România procentele nu s-au schimbat. În schimb, efectul este cu totul altul. De data asta mișcările de stradă ne arată că lucrurile sunt mai serioase.

Rep: În ce sens mai serioase? 
MV: În sensul în care nemulțumirea de înțeles a oamenilor și oboseala pandemică, cum s-a spus, sunt instrumentalizate politic. Asta nu s-a întâmplat anul trecut. Nu se întâmplă lucrul ăsta nici în statele occidentale. În estul Europei se întâmplă. Partidele politice folosesc nemulțumirea oamenilor pentru a capitaliza politic. 

Pe de altă parte, recentele mișcări de stradă, dincolo de nemulțumirea privind închiderea magazinelor la ora 18, dincolo de nemulțumirea privind purtarea măștii și faptul că nu se oferă un orizont de speranță, când se va încheia toată nebunia asta, au apărut mesaje antisemite, mesaje de extremă dreapta. 

Și ceea ce este uimitor este că au apărut mesaje instigatoare la ură împotriva corpului medical. După știința mea asta nu s-a mai întâmplat nicăieri în Uniunea Europeană și nici în alte state. 

Medicii, tocmai cei care sunt în prima linie și care știm că se luptă pentru a salva oameni în condiții foarte dificile și care de un an de zile sunt expuși în primul rând virusului și în al doilea rând trebuie să lucreze zi de zi, în condițiile pe care le știm cu toții din spitale românești, astăzi sunt etichetați, cum s-a întâmplat la Bacău, drept asasini. 

Lucrurile astea sunt cu totul noi. Întotdeauna știrile false și dezinformarea, atunci când sunt împachetate într-un discurs al urii, când apar și mesaje extremiste, pot face ca lucrurile să degenereze rapid. 

Rep: Același sondaj arată că 58.3% dintre cei chestionați consideră că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România în foarte mare și mare măsură. Aici vine un aspect interesant. În viziunea a 24% dintre respondenți Rusia e principala țară care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi în acest clasament cu 18.5 procente din răspunsuri. Urmează apoi China, Ungaria, Statele Unite. Ce ne arată acest lucru?

MV: Pe de o parte faptul că Federația Rusă este percepută ca principalul dezinformator de serviciu nu trebuie să ne mire. De cel puțin un an există nenumărate rapoarte academice sau ale serviciilor de informații din Uniunea Europeană și din Statele Unite care documentează acest lucru. Pe de altă parte, avem surse oficiale ale Federației Ruse care sunt în prim-planul dezinformării, cum este Sputnik.md, care preia în mod copios dezinformările de aici sau este o sursă pentru acestea. 

Pe de altă parte, procentul de 18% dintre români care percept Uniunea Europeană ca fiind o sursă de știri false ar trebui să ne îngrijoreze. Nu e de mirare. Am auzit-o și în stradă. O auzim și la unele stații de televiziune cu acoperire națională, care acuză Uniunea Europeană că se folosește de pandemie pentru a impune dictatura medicală sau pentru că face servicii marilor companii farmaceutice. Ar trebui să ne îngrijoreze pentru că acest procent corespunde oarecum celui pe care l-am aflat din ultimul eurobarometru, din ianuarie, care spunea că 15%-19% cred că faptul că ne aflăm în Uniunea Europeană nu este un lucru bun.

Creșterea euroscepticismului este un efect. Cred că unii din actorii politici de aici sau actorii nevăzuți sau idioții utili, cum li se spune, au făcut din asta o miză. Creșterea euroscepticismului, fie că vorbim despre mesaje ale actorilor politici, care spun tot timpul că Uniunea Europeană încearcă să ne transforme într-o colonie europeană, pledează pentru suveranism și contestă orice fel de decizie a Bruxelles-ului. Astea mi se par cele mai importante rezultate ale sondajului despre care vorbeați privind dezinformarea rusă și scepticismul vis-a-vis de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, faptul că China este percepută ca unul dintre actori, nu trebuie să ne mire. În ultimul an, în contextul pandemiei, China a devenit o sursă de dezinformare și de propagandă, în special în ceea ce privește originea virusului.

Rep: Buletin de București scrie și constată că au apărut foarte multe știri și conturi false. Pare să fie rețeta de succes a chemării la proteste pe grupurile de Facebook asociate AUR. Mai e și PressOne care urmărește niște mișcări interesante cu conturile unor așa ziși lidei. Sunt tot felul de clone. Cum am putea să privim? Cum să ne uităm și ce să înțelegem?
MV: Este rețeta clasică a dezinformării. Există știri false care au o sursă primară și care apoi sunt amplificate în rețelele sociale, fie de troli, fie de boți. Știm deja că aproape 40% din internet este automatizat. Boții sunt cei care produc mesaje. O fac din ce în ce mai bine. Imită din ce în ce mai bine comportamentul uman. Rețelele sociale au devenit o sursă majoră de intoxicare din acest punct de vedere. Lucrurile evoluează într-un ritm din ce în ce mai alert. 

Rep: Dacă vorbim despre o rețetă clasică a dezinformării, cine e în spatele acestei operațiuni? 
MV: Pe de o parte sunt actorii statali despre care vorbeam. Este Federația Rusă. Este China. Pe de altă parte sunt actori non-statali, autohtoni, care încearcă să capitalizeze politic de pe urma acestor știri false. Sunt partide politice. Unele au intrat acum în Parlament.

Sunt figuri politice care au profitat de acest val de dezinformare pentru a accede în Parlament. Diana Șoșoacă este exemplul cel mai bun.  Faptul că se află în prima linie a dezinformării nu trebuie să ne mire. Dar trebuie să ne îngrijoreze. Mesajele pe care le dau acești oameni sunt din ce în ce mai extremiste. De exemplu, doamna Șoșoacă afirma recent că e o conspirație împotriva albilor pentru că virusul ăsta nu omoară decât albii. Și că asta se întâmplă pentru că albii sunt deștepți. Și că este mâna cuiva care vrea să reducă populația albă. Am auzit mesajele astea și în Statele Unite. Și acolo s-a creat o mișcare despre care știm cu toții, supremațiștii albi. Ciocnirile de stradă de atunci, la care putem spune că Trump a asistat impasibil, sunt un precedent. Noi suntem legați oarecum la acest ecosistem al dezinformării. Nu e nimic nou în România. Dar lucrurile sunt împachetate tot timpul altfel. Faptul că mesajele de tip extremist sunt intertextualizate în timpul pandemiei complică și mai mult lucrurile. ..

Algoritmul Facebook este necunoscut. Noi nu știm în ce fel ni se livrează astfel de mesaje. Dar știm deja că în funcție de like-urile pe care le dăm ne vom construi în jurul nostru aceste bule filtru. Nu este nimic nou. Este adevărat că există oameni care pot sta foarte departe de aceste discuții. E ceea ce eu aș numi ghetouri digitale. Fiecare este închis într-un astfel de ghetou, unde nu facem altceva decât să intrăm în legătură cu cei care gândesc la fel ca noi. E primejdios. În felul acesta spațiul public dispare. Spațiul public este acela în care ne întâlnim cu cei care au opinii contrare și discutăm pe un ton rezonabil, astfel încât să construim ziua de mâine de comun acord. Această ghetoizare digitală pune în pericol tocmai spațiul public.

Rep: Cum te poți proteja? Chiar dumneavoastră scriați în cartea dumneavoastră că în momentul în care o consumi zilnic, dezinformarea creează dependență, nici nu îți dai seama. Ce filtre îți poți face? Mai poți ieși din aceste ghetouri?
MV: Singura cale este ieșirea cu totul din rețele sociale. Dar nu e o soluție. Toată lumea civilizată caută o soluție la această radicalizare a rețelelor sociale. Facebook imploră statele să îi reglementeze activitatea. Mai ales după evacuarea lui Trump de pe Facebook și Twitter în ianuarie lucrul ăsta devine din ce în ce mai presant. Nu poți lăsa aceste mari corporații tech să reglementeze singure în acest fel, cenzurând spațiul de exprimare.

Pe de altă parte, statele nu știu cum să facă asta, astfel încât să nu împieteze asupra libertății de exprimare, care rămâne fundamentul oricărei democrații. Din punctul meu de vedere singura soluție este cultivarea discernământului în general și a scepticismului în special. Dar e greu ca asta să fie o rețetă pentru oricine. Din punctul acesta de vedere sondajele cele mai recente ne fac să fim destul de rezervați, apropo de cei 50% dintre români, care anul trecut afirmau că în spatele pandemiei este oculta mondială, apropo de faptul că o treime din români nu au citit în viața lor o carte, apropo de sondajul care acum zece ani spunea că 40% din români nu cred în teoria evoluției. Având aceste date la îndemână, este greu să crezi că ceea ce se numește media literacy ar putea fi o soluție în România. 

 
Jurnalistul Marian Voicu, editor la veridica.ro, intervievat de Andreea Orosz