Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Codruța Simina, jurnalistă: Unii dintre părinții noștri care credeau că e adevărat pentru că ‘așa spune la tv”, cred și că e adevărat pentru că „așa au văzut pe Facebook”

codruta_simina.jpg

Codruța Simina, jurnalistă PressOne
Image source: 
Facebook/Codruța Simina

Suntem în 1 aprilie, Ziua Păcălelilor pe care, până acum câțiva ani, presa și retelele de socializare o marcau cu tot felul de farse nevinovate.  Problema este că dacă atunci trebuia să acordăm atenție sporită știrilor care apăreau doar pe 1 aprilie, acum fiecare zi pare că e un “1 aprilie” generator de fake news.

 

„Facebook nu este un ziar. Dacă am citit pe Facebook nu înseamnă că este adevărat”, spune la RFI jurnalista Codruța Simina, autoarea newsletterului Misreport - singurul newsletter săptămânal cu și despre fake news, cu deconstrucția și explicațiile aferente ale știrilor false sau viralurilor săptămânii.

Codruta Simina atrage atenția asupra faptului că știrile false bombardează publicul din ce în ce mai des pe canale din ce în ce mai diversificate. “Avem două canale media care creează și promovează fake news. Unii dintre părinții noștri care credeau că e adevărat pentru că așa spune la tv, cred și că e adevărat pentru că așa au văzut pe Facebook. Segmentele astea două se intersectează foarte mult”, explică jurnalista.

Cel mai recent exemplu pe care îl dă articolul publicat de jurnalistă în PressOne demonstrează modul in care prezența pe Facebook a senatoarei Diana Șoșoacă este gonflată artificial de pagini administrate din afara României. 

Cum trebuie să fie un fake news ca "să prindă la public"?

Există o lungă listă de criterii și antrenamente pe care un cititor poate să le exerseze pentru a fi sigur că nu consumă informații false, spune Codruța Simina. "Înseamnă nu doar să consumi informație corectă, ci să ai și grijă la ce informație dai mai departe pe rețelele sociale. Cel mai important lucru este pentru un cititor să își dea seama că poate să creadă știri false. Dacă ne închipuim că li se întâmplă doar celorlalți și nu nouă, atunci s-ar putea să cădem mai ușor în această capcană", spune Codruța Simina.

Jurnalista remarcă faptul că ajungem pe site-uri care preiau și produc informație falsă pentru a o monetiza. Asta se numește click bait și înseamnă că se va transforma în bani pentru deținătorii acestui site.

Mai mult, industria de a înșela cititorul nu se rezuma doar la a crea informații false. Codruța Simina a observat că fenomenul merge mai departe la a creare de indentități false, la interacțiunea dintre identități false și cititori și la acțiunile agresive pe rețele sociale atunci când intervin trolii – acei comentatori care nu au date de identificare pe conturi, nu au informații și nici fotografii personale dar postează foarte des, uneori repetitiv, mesaje dintr-o anumită sferă. Codruța Simina ne dă și un exemplu: "Poate că misiunea lor e să combată ideea că de pildă campania națională de vaccinare este bună și ar trebui să mergem să ne vaccinăm."

Ce este o cameră de rezonanță?

Numită și echo chamber, camera de rezonanță este un instrument prin care utilizatorii de Facebook ajung să creadă narațiunea pe care o aud doar pentru că o aud și citesc extrem de des. 

"Unele din aceste ecosisteme creează aceste camere de rezonanță. În momentul în care începi să interacționezi cu aceste grupuri de facebook ți se servește un anume tip de informație foarte des, sunt în general peste 20 de postări pe zi. Ajungi să fii servit cu niște narațiuni care îți spun același lucru, ceea ce îți reduce de fapt sursele de informație", detaliază Codruța Simina.

 

 

 
 
Codruța Simina, jurnalistă: Facebook nu este un ziar. Dacă am citit pe Facebook nu înseamnă că este adevărat