Rezultate slabe la simularea BAC 2021 | Prof. Mihai Bălună: Elevii preferă „rețete”, în loc să învețe să judece

„Până la bacalaureat mai sunt vreo trei luni”

Mihai Bălună: Nu sunt de acord cu afirmația că subiectele au fost mai ușoare. Au fost subiecte care au permis obținerea unei note de trecere, dar care au pus probleme în ceea ce privește obținerea notelor foarte mari. Din punct de vedere al dificultății mie mi s-au părut foarte bine calibrate. Au dat posibilitatea celor care au pus cât de cât mâna poe carte să ia o notă acceptabilă. De semenea, lucru care nu s-a mai întâmplat de mult, au dat posibilitatea celor care s-au preocupat cu adevărat să își dovedească nivelul de pregătire și în acest fel să se vadă că s-au străduit și că știu carte.

Reporter: Doar unul din doi elevi a reușit să obțină notă peste 5 la această simulare la disciplina obligatorie a profilului. Cum vi se pare statistica?

MB: Încă nu s-a inventat vreun sistem de întrebări la care să poți răspunde fără să studiezi. Unii dintre elevii de clasa a XII-a încă nu s-au apucat, nu și-au finalizat recapitulările. Subiectul a fost din întrebări pentru toată materia de liceu. Până la bacalaureat mai sunt vreo trei luni. În aceste trei luni e de așteptat ca elevii care sunt în fața acestui examen să își îmbunătățească nivelul și să se pună la punct cu materia la un nivel cel puțin acceptabil.

Rep: În 2020, promovabilitatea la bacalaureat a fost undeva la două treimi dintre cei înscriși la acest examen. În acest an ne putem apropia de acest procent în opinia dumneavoastră, având în vedere dificultățile din sistemul de educație generate de criza sanitară?

MB: Nu cred că vor fi procentaje mai mici decât cele din anii trecuți. Procentaje ca în perioada în care rezultatele erau umflate prin faptul că se știau de la bun început întrebările, iar elevii, printr-o cale sau alta găseau răspunsurile la întrebări fără să știe cum s epot obține pe alte cale, nu au cum să se mai atingă. Nici nu știu dacă sunt sănătoase.

„Golurile nu sunt chiar dramatice”

Rep: Sunt temeri exprimate în spațiul public de multe ori că elevii, în special cei care se pregătesc de examene importante, de evaluarea națională, de Bacalaureat, vor rămâne cu niște goluri foarte greu de umplut în urma dificultăților generate de învățământul online. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?

MB: Ceea ce se pierde e posibilitatea contactului spontan. Până la urmă, golurile nu sunt chiar dramatice. E ușor să spui că vor fi goluri, dar nu cred că neapărat pretextul pandemiei e cel care ar trebui adus pentru a justifica golurile din pregătirea elevilor.

Rep: Revenind la simularea examenului de bacalaureat și la proba de matematică în mod special. Dumneavoastră ați și corectat lucrări. Ați identificat probleme cu anumite subiecte în timpul corectării?

MB: Nu am identificat acum probleme. E o problemă, poate una dintre cele mai complicate probleme ale învățământului în general și ale învățământului matematic, la care sunt și eu martor, e că elevii încearcă mult prea mult să rețină pe de rost algoritmi, reguli, metode de rezolvare și mai puțin sunt dispuși să încerce să judece de ce trebuie aplicați acei algoritmi, de ce trebuie mers pe acea cale. De multe ori copiii preferă să învețe rețete în loc să învețe să judece. Dar, asta trebuie educat începând din clasa I. Mai greu să ajungi la concluzia asta la bacalaureat și să reușești să mai și schimbi câte ceva. Eu predau la o școală la care copiii vor să meargă cu cartea mai departe. Pentru ei clasa a XII-a este o clasă decisivă, nu în stabilirea traiectoriei ulterioare, ci în atingerea țelului. Atunci, simțindu-se aglomerați de ceea ce trebuie să învețe au impresia că nu mai au timp să judece și că trebuie să memoreze. Aici e buba cea mare. Ceea ce memorezi uiți peste o lună sau uneori chiar și peste două zile.