Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Semnele care pot anunţa prezenţa cheagurilor de sânge în organism

artery-4769606_1920.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Agenția Europeană a Medicamentului a făcut publică o listă cu semnele la care ar trebui să fie atenți cei vaccinați cu serul anticovid de la AstraZeneca. Persoanele vaccinate trebuie să ceară imediat ajutorul medicilor dacă au dificultăți de respirație, durere în piept, umflarea picioarelor, dureri abdominale persistente, dureri puternice de cap sau vedere în ceață. Acestea ar putea fi semnele unei tromboze care pot să apară în primele două săptămâni după vaccinare. "Ar putea să existe o legătură, însă nu este clar. Acest lucru se datorează în special unui număr extrem de redus de cazuri care au fost confirmate ca având tromboze și care ar putea avea legătură cu vaccinul AstraZeneca. Totuși, discutăm despre un număr extrem de mic de cazuri, comparativ cu trombozele date de COVID-19", explică la RFI, medicul Florin Matei, medic Primar Cardiolog cu competență în  Cardiologie Intervențională.

Dr. Florin Matei: Trombozele sunt cheaguri de sânge care apar la nivelul sistemului cardiovascular și circulator. Apar în anumite condiții și pot fi favorizate de anumiți factori. Unii dintre aceștia țin de persoană, de materialul genetic, de o predispoziție. Aici este cazul să discutăm despre anumite tipuri de trombofilii, boli prin care anumite elemente care participă la coagularea sângelui sunt disfuncționale sau secretate în exces și atunci provoacă această tendință la coagulare mai ușoară a sângelui. De asemenea, mai pot fi și anumite modificări la nivelul sistemului circulator, anumite malformații congenitale la nivelul sistemului arterial sau venos care pot să predispună la apariția de tromboză la acel nivel. Evident că discutăm și de vârstă. În general persoanele vârstnice sunt mai predispuse la tromboză. De asemenea, am, putea discuta despre un stil de viață sedentar, despre obezitate ca promotor al coagulării, despre fumat și uneori despre utilizarea anumitor medicamente, în special hormonale.

Rep.: De ce pacienții cu afecțiuni cardiovasculare sunt considerați la risc pentru a dezvolta forme severe de COVID-19?

Dr. Florin Matei: Sigur că orice boală infecțioasă, mai ales una care are potențial de agravare serios cum este Covid-19, reprezintă un stres pentru organismul nostru. Un stres de mai multe tipuri, care suprasolicită inclusiv sistemul cardiovascular. E oarecum firesc ca la pacienții care au o patologie preexistentă ca acest stres, uneori, poate să fie îndeajuns de puternic încât să dezechilibreze echilibrul precar în care se află acei pacienți și să îi predispună și la agravarea patologiilor cardiovasculare sau la apariția anumitor complicații specifice. Ne referim de multe ori și în ultima vreme trebuie discutat despre faptul că boala Covid 19 se asociază cu un risc crescut de tromboze, în special la nivelul sistemului venos și arterial, iar complicațiile datorate acestor tromboze pot fi foarte serioase în boala Covid 19, chiar amenințătoare de viață.

Rep.: Ce simptome dau trombozele? Cum ne dăm seama că în corp s-a format un cheag de sânge? Sunt simptome vizibile?

Dr. Florin Matei: Da, simptomele pot varia extrem de mult. Depinde în primul rând de unde s-a produs tromboza. Dacă s-a produs la nivelul sistemului venos sau a sistemului arterial. În al doilea rînd discutăm de locul în care s-a produs tromboza și de dimensiunea vasului. De exemplu, dacă discutăm de o tromboză venoasă la nivelul membrelor inferioare, atunci putem discuta despre un edem, o umflătură la acel nivel. Dacă discutăm despre o tromboză la nivelul sistemului circulator arterial, de la nivel cerebral, putem discuta despre o boală amenințătoare de viață, accidentul vascular cerebral ischemic. Același lucru se întâmplă și dacă se produce la nivelul inimii. Putem discuta despre un infarct miocardic în momentul în care apare o tromboză la acel nivel.

Rep: În cazul Covid-19 unde sunt localizate mai frecvent trombozele atunci când apar?

Dr. Florin Matei: Mai frecvent s-au observat că se situează la nivelul sistemului venos, în special la nivelul sistemului nervos periferic, acolo unde sângerarea are o tendință naturală să stagneze mai mult decât în alte părți ale organismului. De asemenea, s-a observat că și la nivelul circulației pulmonare, pacienții dezvoltând tromboembolisme pulmonare, care sunt patologii amenințătoare de viață.

Rep: Dacă ar fi să faceți o paralelă între trombozele date de Covid-19 și cele care apar în urma vaccinării, cum ar arăta?

Dr. Florin Matei: E destul de prematur să discutăm despre o asemănare între potențialele tromboze date de un vaccin și cele date de covid 19. Există deja o multitudine de date de la pacienții care au fost internați și care ne arată în mod clar că activarea puternică a sistemului imunitar, cea care are rolul să protejeze organismul, face, din păcate, să existe și o favorizare a coagulării. De aceea avem foarte multe evenimente tromboembolice. De aceea, în mod uzual, în protocolul de tratament al pacienților care sunt spitalizați  cu forme medii și severe de covid, tratamentul anticoagulant nu prea mai lipsește în ultima perioadă. În ceea ce privește vaccinul AstraZeneca, despre care se discută în aceste zile, momentan cazurile sunt analizate mai mult. Ar putea să existe o legătură, însă nu este clar. Acest lucru se datorează în special unui număr extrem de redus de cazuri care au fost confirmate ca având tromboze și care ar putea avea legătură cu vaccinul AstraZeneca. Totuși, discutăm despre un număr extrem de mic de cazuri, incomparabil mai mic cu cel al trombozele date de Covid-19, la o populație de persoane vaccinate cu AstraZeneca, undeva la câteva zeci de milioane, dacă nu mă înșel, până în ziua de astăzi.

Rep: Domnule doctor, din primele date, există  o anume categorie de pacienți la care s-ar impune o atenție suplimentară atunci când se vaccinează cu Astra Zeneca?

Dr. Florin Matei: Da, Agenția Europeană a Medicamentului are în vedere potențiala predispoziție în ceea ce privește apariția acestor efecte adverse în special la persoanele mai tinere de 55 de ani și posibil și la persoanele de sex feminin. Însă, repet, sunt încă puține date și puține cazuri și e dificil de spus dacă statistic vorbind există această predispoziție la categoriile de persoane menționate. 

 
Florin Matei, medic Primar Cardiolog cu competență în Cardiologie Intervențională, intervievat de Mirela Dădăcuș