Agricultura hidroponică – secretul ”Paradisului verde” din Libia

Cuțite de bucătărie, pahare de plastic perforate și tuburi PVC cumpărate din magazinele de bricolaj sunt accesorii oarecum rudimentare în proiectul „Paradisul verde”, lansat acum câteva luni de cei doi antreprenori libieni. Însă acest aspect nu împiedică creșterea salatei, rădăcinile sale lungi și albe hrănindu-se cu apă bogată în nutrienți și oxigen.

Hidroponia este un sistem de cultivare pe un substrat neutru și inert (cum ar fi nisipul, cenușa pozzolanică – de natură vulcanică - sau chiar bile de argilă). Acest substrat este irigat în mod constant cu o soluție bogată în săruri minerale și substanțe nutritive esențiale pentru dezvoltarea plantelor.

În orășelul Al-Qouwea, la 40 de kilometri est de capitala Tripoli, tinerii asociați au pus bazele proiectului lor: o seră de 90 de metri pătrați în formă de tunel, înconjurată de un zid de piatră și instalată pe o bucată de pământ necultivată.

Obiectivul lor? Să facă cunoscută cultivarea hidroponică, care „garantează un randament bun pe suprafețe mici”. Culturi fără pesticide și care necesită un consum redus de apă, explică Siraj Bechiya, în vârstă de douăzeci de ani, pentru agenția de presă France-Presse.

Cultura fără sol, din ce în ce mai răspândită, este abia la început în Libia. Însă, pentru o țară „cu un climat arid, de tip deșertic” pe mai bine de 90% din suprafață, ideea ar putea susține autosuficiența alimentară, vrea să creadă inginerul agronom.

Criză de apă

Agricultura rămâne o activitate secundară în Libia, unde economia este dominată de exploatarea hidrocarburilor, țara având cele mai bogate rezerve de petrol din Africa.

Pământurile arabile reprezintă aproximativ 3% din suprafața țării. Și această rată ar putea să scadă și mai mult: fâșia îngustă de teren agricol fertil situată în nord, pe coasta mediteraneană,  suferă din plin consecințele unei urbanizări galopante.

O altă problemă este lipsa apei acolo unde agricultura, care depinde de irigații, are cel mai mult nevoie de ea. Marele Râu Artificial, un proiect faraonic conceput și realizat de Muammar Gaddafi acum mai bine de 30 de ani, transportă apa potabilă pompată din pânza freatică din sud pentru a alimenta orașele de pe coastele din nord, unde locuiesc majoritatea libienilor.

Dar această sursă de apă dulce nu este inepuizabilă, iar rețeaua Marelui Râu a fost grav afectată de luptele care au avut loc în ultimii zece ani în Libia.

În acest context, Siraj și partenerul său Mounir au urmat în urmă cu doi ani, în Tunisia, un curs de formare în hidroponie.

„Când ne-am întors, era imperativ să trecem la partea practică. Am început cu câteva legume acasă și am fost surprinși de entuziasmul oamenilor”, relatează Siraj. „Paradisul verde” a început să-și vândă salata în unele magazine din apropiere, dar producția este încă limitată.

„Răbdare„

În teorie, cultivarea hidroponică poate asigura randamentul și poate garanta obținerea unor profituri mai mari decât din agricultura convențională, supusă capriciilor climatice, lipsei apei și poluării cauzate de utilizarea nereglementată a pesticidelor.

„Vom continua să muncim la dezvoltarea acestei tehnici și la ameliorarea calității produselor”, afirmă Siraj Bechiya, în timp ce măsoară cu atenție aciditatea apei care alimentează cultura de salată.

„Consumatorii libieni nu mai doresc produse saturate de pesticide, ci produse bio”, spune el, deși, de fapt, produsele obținute din hidroponie, ”insipide” conform criticilor săi, nu au de obicei eticheta care clasifică produsul ca fiind bio.

Cultivarea hidroponică „inițiază introducerea de noi tehnici agricole în Libia” pentru a compensa reducerea resurselor de apă, subliniază expertul agronom Abdelkafi al-Amrouni.

Cu toate acestea, obstacolele sunt numeroase: „este complicată și foarte costisitoare” livrarea materialelor si produselor necesare cultivării hidroponice în Libia, țară care încearcă să pună capăt unui deceniu de haos. Iar aceste cheltuieli vor avea fără îndoială repercusiuni asupra prețurilor produselor care sunt deja duble față de cele obținute din agricultura convențională.

Însă, „ai nevoie de răbdare și trebuie să crezi în ideea ta”, afirmă Siraj cu optimism.

Traducere de Andreea Sefciuchevici după reportajul AFP preluat de France24