Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lituania: De ce guvernul nu-și va atinge obiectivul de a vaccina 70% din populație

vilnius.png

Vilnius, mai 2020
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Revista presei Europa Plus

- Polonia trebuie să prezinte în următoarele zile un plan național pentru absorbția fondurilor europene consistente care-i revin în baza Planului european de relansare și reziliență. Numai că planul respectiv... nu există;

- Guvernul Ungariei a reziliat un contract important cu o companie din Norvegia în favoarea unor investitori chinezi;

- Un val neașteptat de frig afectează mai multe regiuni din Slovacia

Obiectivul guvernului de a vaccina 70% din populație nu are șanse de a fi atins, în condițiile în care sondajele de opinie demonstrează că foarte mulți lituanieni nu vor să se vaccineze sau au anumite rețineri, transmite publicația delfi.lt.

În octombrie anul trecut, un sondaj realizat la cererea agenției de presă BNS arăta că doar 42,9% din populație dorește să se vaccineze în timp ce 42,5% ar refuza vaccinul, iar 14,7% erau indeciși.

În februarie a.c. un alt sondaj, realizat la solicitarea Ministerului Sănătății, dădea rezultate mai optimiste: 41% dintre cei chestionați erau deciși să se vaccineze, 23% au răspuns că ”probabil” se vor vaccina cu un vaccin aprobat de Uniunea Europeană, 20% ar refuza vaccinul, iar 16% erau indeciși.

Dar de ce o societate care se bucură demult de beneficiile tehnologiei și ale științei este atât de reticentă față de știința medicală? – se întreabă eseistul Paulius Gritėnas în publicația citată.

Una din cele mai mari greșeli ale autorităților în lupta împotriva anxietății populației cu privire la vaccinare este furnizarea în exces a informațiilor, scrie el.

”Nu credeți în știință? Atunci înseamnă că nu aveți cunoștințe științifice. O să vă dăm noi mai multe instrucțiuni, mai multe date, mai multe informații”, este principiul după care se ghidează autoritățile, observă editorialistul de la delfi.lt.

Filozofii din secolul Luminilor și-au dat seama încă din acea vreme (secolul XVIII) de limitele acestui tip de ”educație publică”. Ei au crezut că totul poate fi explicat cu argumente raționale și că transmiterea de cunoștințe și informații științifice, într-o formă cât mai consistentă și mai clară, este soluția. Da, acest lucru este cheia progresului științific, dar nu și a evoluției sociale, atrage atenția autorul.

Problema cunoașterii nu este simplă. Filozoful francez Denis Diderot, editorul celebrei ”Enciclopedii” publicate între anii 1751-1766 și autorul eseului ”Lettre sur les aveugles à l'usage de ceux qui voient (apărut în 1749 și pentru care, în treacăt fie spus, a făcut câteva luni de închisoare), a fost uluit să constate spre sfârșitul vieții că, în ciuda informațiilor strânse de-a lungul unei vieți întregi și publicate din dorința de a ”ilumina” întreaga lume, societatea găsește mereu modalități de a rămâne într-o stare de ignoranță deliberată, de cunoaștere parțială, incompletă, selectivă sau neconformă cu realitatea.

 Denis Diderot - Foto: Wikipedia

”Nu suntem informați” nu înseamnă totdeauna că e vorba de o lipsă de informații, ci de o lipsă de înțelegere, de cunoaștere conștientă. Putem fi bombardați 24 de ore din 24 cu informații, asta nu înseamnă că vom fi mai informați sau mai cunoscători, mai scrie autorul.

O a doua mare greșeală este cea de a crede că diferitele forme de comunicare pot compensa într-un fel sau altul ignoranța, lipsa de cunoștințe. ”Avem nevoie de o nouă campanie de comunicare” sau ”Ce comunicare e asta?” sau ”Eu aș fi comunicat altfel informațiile astea”. Auzim mereu astfel de critici ori de câte ori scopul ”comunicării” nu este atins.

Dar oare comunicarea în sine este suficientă pentru a elimina îndoiala sau scepticismul? Mai degrabă dimpotrivă: orice nouă ”comunicare” îi face pe sceptici să-și spună încă o dată ”Ceva nu e în regulă aici”.

În viziunea autorului soluția acestui blocaj este revenirea la valorile umaniste, o regândire, în termeni umaniști, a relației dintre individ și societate. O strategie de popularizare a lumii științei și a modului său de funcționare, și nu apeluri disperate și repetate de tipul ”Altfel nu se poate” sau ”Nu există altă soluție”.

Problema rezistenței față de progresul științei nu este nouă. De-a lungul istoriei aproape fiecare mare descoperire științifică a fost primită cu un val de ”antiștiință” iar această ”antiștiință” se folosește, în mod paradoxal, de termeni științifici pentru a-și exprima scepticismul și credința în boli misterioase și tot felul de ”puteri” obscure, conspirații etc. Acest joc este fără sfârșit, pentru că, până acum, nu a fost găsită o soluție (...)

Poate că a venit momentul ca politicienii să nu mai pună problema în termeni precum ”Cum să facem să convingem populația să accepte deciziile noastre?” ci sub forma ”Cum să facem să stârnim interesul populației pentru cunoaștere?”, își încheie pledoaria Paulius Gritėnas.

 

Polonia: Fondurile europe sunt bune, dar unde e planul de cheltuieli?

În urma negocierilor privind Planul european de relansare și reziliență, Polonia ar urma să primească fonduri europene în valoare de 23,9 miliarde de euro (sub formă de subvenții nerambursabile) și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi al dobânzi avantajoase, ceea ce o face să fie unul din cele mai importante state beneficiare.

Dar pentru a primi acești bani Polonia trebuie să prezinte în următoarele zile un plan național pentru absorbția acestor fonduri. Numai că planul respectiv... nu există, scrie revista Forbes, ediția în limba poloneză.

Atât membrii Consiliului de dialog social cât și asociațiile de întreprinzători din Polonia susțin că guvernul nu are nici un plan privind absorbția fondurilor europene, dat fiind că ori de câte ori i se cere spre consultare acest plan, executivul dă informații aproximative, vagi și incomplete.

Guvernul vorbește de exemplu despre influența fondurilor asupra evoluției Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, care până în 2030 ar trebuie să crească de la 75% din media europeană la 95%, iar vicepremierul Jarosław Gowin spune doar că ”s-au discutat probleme cheie” cum ar fi reforma digitală, economia verde, energiile regenrabile, reforma pieței muncii, productivitate, inovație, protecția mediului și alte astfel de generalități, fără un cuvânt despre planul așteptat de toată lumea.

”Guvernul nu are nici acum un plan de cheltuieli din fondurile europene care revin Poloniei. La fel ca în martie, la ședința Consiliului de dialog social din aprilie nu ni s-au prezentat decât niște diapozitive colorate, cu instrucțiuni generale, din care n-am înțeles mai nimic”, spune  Łukasz Bernatowicz vicepreședintele asociației de antreprenori Business Center Club.

 

Primarul din Budapesta: Viktor Orban minte cu nerușinare

Guvernul Ungariei a decis să renunțe la un contract aflat în desfășurare, în valoare de 580 de milioane de forinți (cca 1,64 milioane de euro) pentru construirea campusului Universității Fudan din Budapesta, contract încheiat cu o firmă din Norvegia și să atribuie contractul unor companii din China, transmite publicația telex.hu.

Proiectul întocmit de casa de arhitectură Snøhetta din Oslo prevede construcția de spații de cazare pentru 16 000 de persoane dintre care 12 000 de studenți, cu respectarea tuturor normelor de mediu, a spațiilor de recreere, construcția unei piscine și a mai multor bazine ornamentale, spații verzi generoase etc.

Primarul din Budapesta Gergely Karácsony a protestat vehement împotriva deciziei: ”Am ajuns la o înțelegere cu guvernul, care a fost votată în Consiliul Municipal. Dar se vede că primul ministru a mințit. Se încalcă fără rușine această înțelegere.

Nu vrem să vedem cum contribuabilii noștri se îndatorează față de băncile chinezești. Firma din Norvegia este o companie de renume mondial, care a prezentat un plan excepțional. Nu dorim să renunțăm la el. Nu dorim ca chinezii să-și construiască aici blocurile lor de beton și nici cu serviciile de informații chineze nu vrem să avem de-a face”, a declarat primarul.

Ministrul ungar al inovării și tehnologiei László Palkovics și Xu Ningsheng, președintele Universității Fudan, au semnat luni la Shanghai memorandumul privind înființarea filialei din Ungaria a universității chineze.

 

Val de frig în Slovacia

Temperaturi negative și viscol în primele zile din aprilie. Acesta este peisajul predominant în multe regiuni ale Slovaciei, încă din ziua Paștelui catolic, 4 aprilie, transmite publicația aktuality.sk.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie au fost înregistrate temperaturi negative record la Bratislava dar și la Dudince (-7,6 grade Celsius), Červený kláštor (-11,3 grade Celsius) sau la Trebišov, unde mercurul din termometre a coborât până la -5 grade Celsius.

Potrivit climatologului Pavel Faško aceste anomalii sunt legate de schimbările climatice la nivel global.

”Se știe că schimbările climatice aduc aceste situații extreme care apar brusc. De la începutul anului au fost mereu variații mari de temperatură, de la căldură neobișnuită la frig excesiv, dar acum, când se face trecerea către sezonul călduros, aceste variații devin și mai frecvente”, spune el.

La fel se explică și furtunile de zăpadă înregistrate în ultimele zile la Bratislava, Koliba, și în alte zone.

”Pe de altă parte, există pe întreg teritoriul Slovaciei un deficit de umiditate iar aerul uscat accentuează și mai mult frigul. Problema nu este doar cu temperaturile, ci și cu precipitațiile. Avem mereu în ultima vreme ploi torențiale după perioadă de secetă”, explică meteorologul potrivit sursei citate.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Karolina Vingytė - Lituania

Ela Glapiak - Polonia

Szilard Fekete - Ungaria

Karolína Bauerová - Slovacia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 14 aprilie 2021