Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bosnia, Coronavirus: Îndoieli privind statisticile oficiale

covid_statistica.jpg

782 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare bilanţ zilnic înregistrat din 14 mai
782 de cazuri noi de COVID-19, cel mai mare bilanţ zilnic înregistrat din 14 mai
Image source: 
pixabay.com

Revista presei Europa Plus

- Statisticile oficiale privind decesele pacienților infectați cu noul coronavirus stârnesc îndoieli în Bosnia Herțegovina;

- Operatorii din turism din Muntenegru dau primele semne de optimism de la începutul pandemiei;

- Celebrul scriitor Ismail Kadaré s-a întâlnit cu tinerii cititori din orașul albanez Vlora;

- O mănăstire din Kosovo a fost inclusă pe lista scurtă a celor mai amenințate obiective culturale din Europa.

Potrivit datelor oficiale, până la 8 aprilie a.c. în Bosnia Herțegovina s-au înregistrat 7216 decese ale persoanelor infectate cu coronavirus, ceea ce plasează țara între primele cinci la nivel mondial privind rata mortalității raportată la numărul de locuitori, dar o mare parte a opiniei publice are îndoieli în privința relevanței acestor statistici, transmite Radio Europa Liberă, secțiunea în limba bosniacă.

Specialistul în boli infecțioase Bakir Nakaš spune că, potrivit tuturor practicilor medicale, cauza decesului ar trebui determinată în urma autopsiei: ”Dar de la începutul pandemiei autopsia a devenit un subiect tabu în țara noastră, pentru că se consideră că cei care o efectuează nu pot fi suficient de bine protejați împotriva virusului.

De la începutul pandemiei eu nu am auzit să se fi făcut mai mult de trei autopsii în Bosnia. Majoritatea covârșitoare a deceselor se declară în baza testelor sanguine, PCR  sau a testelor serologice”, explică el.

La rândul său, Centrul clinic și universitar din Republika Srpska transmite  că ”până în prezent nu am primit nicio cerere de autopsie pentru pacienții la care a fost confirmată prezența virusului”, adaugă sursa citată, care amintește că instuțiile administrative contactate în acest sens (ministere, institute etc) nu au dat curs solicitărilor jurnaliștilor.

La Centrul clinic și universitar din Sarajevo a fost consemnată o singură autopsie, în data de 27 iulie 2021, mai amintește Radio Europa Liberă.

Medicul infecționist Ednan Drljević de la spitalul din Zenica spune și el că marea majoritate a deceselor din statistici sunt declarate doar în baza testelor PCR, fără efectuarea de autopsii.

La începutul acestei luni ample proteste de stradă împotriva restricțiilor sanitare și a deficitului de doze de vaccin asigurate de autorități au avut loc în fața sediului Parlamentului și al Guvernului.

 

Albania: Ismail Kadaré în dialog cu tinerii

Ismail Kadaré în 2011. Foto: youtube.com

Calm, relaxat, uneori chiar entuziast și glumeț. Ca un om în fața unei oglinzi, autocritic și sincer. Așa a fost celebrul scriitor Ismail Kadaré în cadrul unei întâlniri cu tinerii care a avut loc recent în orașul Vlora, cu prilejul lansării ultimului său volum, intitulat ”Vremea poveștilor. Un dialog cu Alda Bardhylin”, transmite publicația balcanweb.com.

Scriitorul a povestit mult despre viața pe care a dus-o în timpul dictaturii, în orașul natal Gjirokastra, apoi la Vlora, Tirana și Moscova.

”Noi scriitorii ne povestim soarta printre rânduri în scrierile noastre, toate îndoielile și fricile noastre sunt acolo. Cititorul este bucuria și tristețea noastră. Îl simțim când este indiferent și când ne admiră (...)

Pot să spun că am fost un scriitor fericit. Mulți mă întreabă cum ai fost fericit sub un asemenea regim? Dar arta nu ține cont de vremuri. Eram și sunt fericit ori de câte ori realizez că am creat ceva veridic, autentic. Arta se naște mereu, chiar și atunci când crezi că a dispărut, că nu mai e posibilă. Opresiunea și teroarea pot uneori să stimuleze arta”, a spus scriitorul.

Născut în 1936, Ismail Kadaré este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori europeni ai secolului XX și o voce universală împotriva totalitarismului. A fost adesea comparat cu Gogol, Kafka și Orwell. A fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru literatură de 15 ori.

Dintre numeroasele sale opere amintim: Generalul armatei moarte (1963), Nunta (1968), Iarna marii însingurări (1973),  O capitală în noiembrie (1975), Muzeul armelor (1978).

 

Muntenegru: Operatorii din turism își păstrează un optimism moderat

Vedere din Budva, Muntenegru. Foto: Wikipedia

Interesul turiștilor pentru obiectivele din țară se menține la cote înalte, dar totul depinde de măsurile sanitare, de reluarea curselor aeriene, de percepția țării ca destinație sigură și de măsurile care se vor lua în continuare, transmit operatorii de turism din această țară citați de publicația mondo.me.

Kai Dieckmann, director general al Hotelului de lux Regent Porto Muntenegru spune că începerea campaniei de vaccinări și reluarea mai multor curse aeriene începând cu mijlocul lunii aprilie, precum și numărul mare de evenimente din 2020 care au fost amânate pentru acest an, sunt motive de optimism.

”Pentru sezonul estival așteptăm turiști din Ucraina, Belarus, Polonia și Rusia. Suntem optimiști și datorită faptului că destinațiile turistice din Muntenegru s-au bucurat de o presă favorabilă la nivel internațional”, spune operatorul.

Și grupul hotelier HTP Budvanska din stațiunea Budva, cea mai mare stațiune de pe litoralul muntenegrean, așteaptă turiști din țările amintite, la care s-ar putea adăuga turiști din Serbia și Bosnia Herțegovina, a declarat Jelena Kaludjerovic, responsabil pentru relații publice în cadrul grupului.

”Avem multe cereri din partea clienților interni pentru sărbătorile de Paște. Sperăm să vină și turiști din țările Uniunii Europene”, spune ea.

Hotelurile Riviera, Slovenska plaza, Mogren, Aleksandar, Palas și Castellastva din Budva au primit calificativul de ”destinație sigură” din partea Asociației mondiale a Turismului, amintește reprezentanta grupului.

 

Kosovo: Mănăstirea Deçan pe lista celor mai amenințate obiective culturale din Europa

Vedere din interiorul bisericii Deçan. Foto: Wikipedia

Organizația ”Europa Nostra”, al cărei principal obiectiv este protejarea patrimoniului cultural și natural al Europei, a inclus mănăstirea Deçan din Kosovo pe lista scurtă a celor mai amenințate 7 obiective culturale din Europa în 2021, transmite publicația gazetaexpress.com.

Decizia a fost luată în baza mai multor rapoarte ale unor organizații internaționale dar și a consultărilor cu starețul mănăstirii, Sava Janjic, cu primul ministru și cu președintele țării.

”Am luat această decizie pe baza datelor care sunt disponibile public, inclusiv a rapoartelor privind conservarea accesibile pe site-ul UNESCO, a numeroaselor rapoarte media internaționale dar și a consultărilor cu autoritățile”, a declarat vicepreședintele organizației, Guy Clausse.

Mănăstirea a fost construită în timpul domniei regelui sârb Stefan din Deçan în 1335 și face parte din patrimoniul UNESCO. Arhitectura reprezintă o combinație a stilurilor romanic, gotic și bizantin. Există aici nu mai puțin de 1000 de fresce originale, aflate în diverse stadii de degradare.

Autoritățile din Kosovo consideră însă că mănăstirea nu îndeplinește criteriile pentru a fi declarată ”obiectiv cultural amenințat”. ”Chiar organizația Europa Nostra recunoaște că mănăstirea și biserica se află într-o stare bună, aici au loc slujbe în fiecare zi, comunitatea organizează diverse alte ceremonii religioase iar biserica este deschisă vizitatorilor”, a declarat ministrul culturii Hajrullah Çeku.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Svetislav Dragovic - Bosnia Herțegovina

Kridens Laci - Albania

Luka Sitarica - Muntenegru

Rina Hoda - Kosovo

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 20 aprilie 2021