Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Muntenegru: O inovație științifică cu un mare potențial la nivel mondial

trafic.jpg

Image source: 
pixabay.com

Revista presei Europa Plus:

- Cercetători din Cehia și Muntenegru colaborează la un proiect care ar putea revoluționa sistemele de monitorizare a traficului auto;

- O decizie a justiției din Bosnia readuce în prim plan tensiunile interetnice din această țară;

- Inițiativă caritabilă inedită într-un orășel din Kosovo.

Ministerul pentru Științe din Cehia, cu susținerea fondurilor europene, a finanțat un program de cooperare internațională de cercetare în domeniul Inteligenței artificiale cu Muntenegru, din care ar putea rezulta o inovație importantă pe plan mondial, transmite publicația aktuelno.me.

Este vorba despre un proiect privind supravegherea traficului auto, intitulat ”Clasificarea audio-vizuală a obiectelor și recunoașterea sunetelor specifice” la care au lucrat profesorii  Slobodan Dukanović de la Universitatea din Muntenegru, Jiri Matas de la Universitatea din Praga și Tuomas Virtanen de la Universitatea Tampere (Finlanda).

Experții s-au concentrat pe identificarea metodelor de supraveghere a traficului cu ajutorul imaginilor, dar și a sunetelor, ceea ce reprezintă o noutate absolută, dat fiind că până în prezent supravegherea traficului era realizată doar pe baza imaginilor.

”Controlul pe bază de sunete oferă mai multe avantaje. De exemplu acesta nu depinde de condițiile meteo și poate fi folosit chiar și atunci când vehiculul nu este vizibil. Sincronizarea imaginii și a sunetului în secvența video duce la rezultate mult mai bune decât în cazul metodei bazate exclusiv pe imagini”, explică profesorul Djukanovic.

Pentru dezvoltarea și testarea modelului de control automat a fost creată o bază de date cu secvențe video din Praga și una cu secvențe din Podgorica.

«În cadrul proiectului am publicat deja un articol științific comun și lucrăm la încă unul, prin care vom arăta importanța sunetului în estimarea vitezei vehicului în trafic, ceea ce este o premieră mondială în domeniu”, mai explică profesorul muntenegrean, care adaugă că descoperirile realizate în cadrul acestui proiect vor fi foarte utile studenților, care deja sunt foarte interesați să continue cercetările în acest domeniu.

 

Bosnia: Un caz care readuce în prim plan tensiunile interetnice

Curtea de Casație din Bosnia Herțegovina a anunțat recent că va prelua cazul dispariției lui David Dragičević, care a generat un val de proteste de stradă fără precedent în țară, de la un tribunal local și va continua cercetările în vederea stabilirii unui verdict final, transmite Radio Europa Liberă, serviciul în limba bosniacă.

Tânărul David Dragičević în vârstă de 21 de ani, din Banja Luka, a fost dat dispărut în data de 18 martie 2018 iar trupul său neînsuflețit a fost găsit 6 zile mai târziu pe teritoriul Republicii Srbska, ale cărei autorități au declarat inițial că este vorba de  ”un simplu accident de mașină”.  

Părinții tânărului au susținut de la bun început că fiul lor a fost asasinat și au început un protest în piața Krajina din Banja Luka, capitala Republicii Srbska. Protestele au luat o amploare fără precedent, ajungând până la 40 000 de participanți, majoritatea bosniaci, la care s-au adăugat și croați și musulmani. Proteste similare au avut loc ulterior în mai multe zone ale țării și chiar și în străinătate.

Părinții susțin că David a fost arestat, torturat și apoi ucis chiar de Poliția Republicii Srbska. Ei au reușit să obțină aviz pentru dezhumarea cadavrului, care a fost trimis în Austria, în 2019, pentru autopsie.

În timp protestele au trecut de la problema etnică la problema corupției generalizate din Bosnia Herțegovina, care a dus la scăderea drastică a nivelului general de trai al celor 3,5 milioane de locuitori și la plecarea din țară a sute de mii de oameni doar în ultimii ani.

 

Kosovo: O inițiativă caritabilă inedită

De câteva luni doi locuitori din orașul Gjakova din Kosovo distribuie, din proprie inițiativă, ajutoare umanitare cetățenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, care sunt afectați și mai mult acum, în perioada pandemiei, transmite publicația telegrafi.com.

Alimente și articole de igienă, articole de uz casnic și alte bunuri sunt adunate în special de la producătorii din oraș și din satele învecinate și apoi distribuite în mod anonim, pentru ca cei ajutați să nu se simtă stânjeniți, după cum explică unul din inițiatorii inițiativei.

Burim Qarri și Arben Bobani au ajutat astfel până în prezent circa 200 de familii care trăiesc în zonă și care practic nu au mijloace de subzistență.  ”Le trimitem coletele fără să-i cunoaștem personal. Îi selecționăm pe baza informațiilor pe care le obținem de la vecini sau de la autorități, apoi le trimitem coletele pur și simplu, sau le lăsăm personal la ușă. Nu vrem să-i stresăm și mai mult, nu vrem să-i facem să se simtă prost”, explică Burim Quarri.

Ajutoarele provin în principal de la mici întreprinderi locale și mai puțin din import, ideea inițiatorilor fiind aceea de a susține și economia locală. Mulți donatori, din țară sau din diaspora, donează și bani, cu care sunt cumpărate produsele acestor mici întreprinderi locale.

 

Albania: Depozitele bancare în creștere în perioada pandemiei

Numărul depozitelor bancare a crescut în 2020 dar statisticile arată că această evoluție se datorează marilor depozitari, în timp ce depozitele populației au cunoscut o ușoară scădere, transmite publicația balkanweb.com.

Potrivit Agenției pentru Asigurarea depozitelor (AAD) valoarea totală a depozitelor asigurate a crescut în 2020 cu 7,4% față de 2019, până la 1,22 trilioane de Leke (cca 50 miliarde de euro). 84% dintre depozitele luate în calcul aparțin persoanelor particulare. Este vorba de 2,6 milioane de conturi individuale, dintre care 96,1% sub 20 000 de euro. De notat că 37% dintre conturile individuale înregistrate (cca 900 000) sunt conturi goale.

Pe de altă parte 3,9% din conturile înregistrate aparțin marilor depozitari iar sumele din aceste conturi reprezintă 56,8% din totalul sumelor economiste în bănci.

Per total, 30 de miliarde de euro sunt în depozitele a cca 101 000 de mari depozitari iar cele 2,5 milioane de conturi individuale nu însumează decât 18 miliarde de euro.

 

Au colaborat la realizarea revistei Presei Europa Plus:

Luka Sitarica - Muntenegru

Svetislav Dragovic - Bosnia Herțegovina

Rina Hoda - Kosovo

Laçi Kridens - Albania

 

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 26 aprilie 2021