Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nigeria: Criză alimentară și inflație galopantă

nigeria.png

Piață din orașul Mowe, Sud-Vestul Nigeriei, 19 aprilie 2021
Image source: 
AFP via France24

La micul dejun, Waheed Ibikunle și familia lui obișnuiau să mănânce ouă fierte. Dar, de câteva luni, acest șofer de camion nigerian nu reușește să asigure nici măcar această simplă masă soției sale și celor trei copii. Din ianuarie, prețul unui cofrag de ouă s-a dublat ajungând la 1.500 naira (3 euro) așadar familia nu și le mai poate permite și le-a scos din alimentația zilnică.

Orezul, roșiile, făina, ignamul, carnea de vită, majoritatea produselor de bază din cea mai populată țară din Africa, Nigeria, au cunoscut o creștere masivă a prețurilor.

„Nu am de ales decât să-i cer soției mele să schimbe meniul”, spune ironic domnul Ibinkunle, din modesta sa casă dintr-un popular cartier din Lagos, capitala cu 20 de milioane de locuitori.

Chiar și înainte de criza economică provocată de pandemia mondială, gigantul continentului a reușit cumva să facă față situației, chiar dacă, din 2016, prețurile petrolului, principala sa sursă de venit, au scăzut, iar moneda națională continuă să se deprecieze.

Astăzi, criza se simte în farfurii. Inflația a atins peste 18% în martie, cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, din cauza creșterii  prețurilor la alimente cu 22,9%, potrivit Biroului Național de Statistică.

Pauperizare

Pe piețele locale din Ile-Epo și Agege, în Lagos, comercianții și clienții își arată nemulțumirea.

„Acest tubercul de ignam costa între 700 și 800 naira acum câteva luni, iar acum valorează 1.300 naira”, se plânge Ajoke Salau, o comerciantă, ale cărei vânzări continuă să scadă.

La taraba ei o clientă alege trei tuberculi și, după câteva minute de negocieri, scoate un teanc de bancnote pe care i le dă. „Costul vieții a devenit într-adevăr prea scump”, spune aceasta nemulțumită.

În 2020, recesiunea economiei globale cauzată de virus a împins Nigeria într-un criză economică, a doua în patru ani.

Pe lângă faptul că țara a ajuns din nou la sfârșit de an la o creștere a prețurilor, scăderea veniturilor din petrol a înrăutățit deficitul balanței sale comerciale, care este de aproximativ 14 miliarde de dolari, și a epuizat rezervele valutare, depreciind și mai mult naira.

Dar deprecierea monedei naționale nu explică creșterea prețurilor la alimente.

Pentru Lukman Busari, un fermier care gestionează o fermă de mai multe hectare în statul Ogun, lângă Lagos, problema provine, de asemenea, din costul ridicat al hranei pentru animale și din lipsa infrastructurii în întreaga țară.

„La ferma mea, cheltuim de aproape trei ori mai mult decât obișnuiam să cheltuim pentru hrana animalelor și pentru motorină”, se plânge el.

"Trebuie să ne asigurăm cu apă și electricitate. A trebuit chiar să nivelăm drumul care duce la ferma noastră!", explică el. „Aceste costuri se răsfrâng asupra consumatorilor.”

Dar într-un context de criză economică gravă, în care șomajul este în creștere și sărăcia ia amploare, consumatorii rămân fără bani.

Aproximativ 43% din populația Nigeriei, sau aproximativ 90 de milioane de oameni, trăiesc sub pragul sărăciei extreme sau cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi, potrivit ultimului recensământ al organizației World Poverty Clock.

Insecuritate

Pentru a relansa economia, inflația trebuie controlată, susțin analiștii economici și liderii de afaceri.

„Și pentru aceasta e necesară identificarea principalelor motoare”, spune Muda Yusuf, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie din Lagos.

Pe lângă problemele legate de energie, costul transportului, lipsa valutei, „creșterea numărului actelor de banditism, răpiri, terorism și jafuri armate afectează foarte mult activitățile economice, în special producția agricolă”, spune Yusuf.

În ultimii zece ani, grupurile criminale, numite „bandiți” de către autorități, au terorizat regiunile agricole din nord-vestul și centrul Nigeriei.

Dar principalul motiv rămâne deprecierea monedei naira, din cauza „șocurilor externe de pe piața internațională a petrolului”, insistă Sola Oni, broker al Sofunix Investment and Communication.

Guvernul trebuie urgent să-și diversifice economia, care este mult prea dependentă de petrol, prin investiții în agricultură și întreprinderi mici, a spus el.

Dar pentru mulți va fi greu să aștepte până atunci. În nord-estul Nigeriei, epuizată după mai bine de zece ani de rebeliunea jihadistă, milioane de oameni sunt amenințați de foamete.

 

Traducere de Magda Savițchi, după reportajul AFP preluat de France24