Republica Moldova a primit 142 de mii de doze de Sputnik V ajutor de la Rusia

Moldovenii se pot vaccina împotriva coronavirusului şi cu serul rusesc Sputnik V. „Ţara noastră dispune de 142 de mii de doze pentru două etape de imunizare pe care le-a primit sub formă de ajutor umanitar din Federaţia Rusă,” aflăm din diez.md.

„Din acestea, în jur de 60 de mii de doze vor ajunge în regiunea transnistriană, iar alte 1.800 în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Anterior, Comratul (capitala acestei regiuni, n.r.) a primit și un lot de vaccin AstraZeneca, dar autoritățile l-au înapoiat Chișinăului, după ce majoritatea angajaţilor din sănătate au refuzat să se imunizeze cu preparatul anglo-suedez şi au solicitat să fie vaccinați cu Pfizer sau Sputnik V.”

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii încă nu a aprobat serul rusesc. De la începutul campaniei de imunizare, din luna martie, în Republica Moldova au fost administrate 147.315 doze de vaccin,” precizează diez.md.

Meseriile pe care rusoaicele nu au voie să le practice

rg.ru scrie, cu ocazia sărbătoririi recente a Zilei Muncii, despre profesiile care rămân încă interzise femeilor din Rusia. Este vorba despre 98 de meserii printre care: mecanic de aeronave, scafandru, pompier, membru al serviciului de salubrizare, posturi în foraj, topitorie sau industria chimică.

„Dar lupta pentru egalitatea de gen, creșterea digitalizării și automatizarea condițiilor de muncă, alături de creșterea activității sociale a femeilor care aleg profesii extraordinare, în pofida interdicțiilor, precum pompieri și scafandri, promit surprize (pentru viitor, n.r.). Experții de la OMS și ONU vorbesc deja despre eliminarea treptată a interdicțiilor profesionale pentru femei,” scrie publicația rusească.

Cu toate acestea, egalitatea de gen a fost recunoscută în Rusia încă din 1917, iar femeile au făcut pe atunci meserii considerate masucline: „Erau, de exemplu, femei fierari, șoferi de taxi, mineri. Dar în 1932 a fost întocmită o listă a domeniilor în care femeile nu ar trebui să lucreze. În 1972  fost adoptat un nou Cod al Muncii, iar în 1978 existau deja 431 de ocupații pe care numai bărbații le puteau avea.”

Cum a fost sau este justificată interdicția femeilor în diverse domenii, aflăm de la Olga Vorobieva, cercetător șef al Institutului de Cercetări Demografice al Academiei de Științe din Rusia. „Aceste restricții au existat acolo unde era vorba de muncă grea și riscantă pentru viața femeilor. Acestea înțelegeau de ce există restricții și nu căutau să intre în aceste profesii deoarece le-ar fi împiedicat în atingerea scopului lor principal, realizarea femeii ca mamă. Cu toate acestea, au existat și vor exista întotdeauna cele care au visat intrarea într-o profesie interzisă și care a lucrat în cadrul acesteia.”

rg.ru face o comparație a zilelor de astăzi cu istoria. „De-a lungul secolelor, s-au format stereotipuri despre profesiile masculine și feminine. Până la începutul secolului XX, ocuparea forței de muncă a femeilor era minimă: în 1920, aproximativ 20% dintre ele lucrau.

Profesiile feminine erau: menajeră, învățătoare, spălătorie, pentru celelalte, inclusiv bucătar, ospătar, secretar sau vânzător, lucrau bărbați. În anii 1920, lumea a permis femeilor să intre în fabrici. Cu toate acestea, angajarea lor până în anii 1960 a fost minimă (până la 30%) și necalificată. Au existat restricții în profesii, dar și în salarii. Abia după anii 1960 femeilor li s-a permis să stăpânească profesii considerate masculine.”

Ascunși de fostul regim sovietic, ucrainienii cu dizabilități sunt acum integrați

pravda.com.ua publică un reportaj realizat într-o seră din regiunea Vinnytza, la sud de Bug, în care lucrează tineri cu handicap.

„Acești cultivatori de seră sunt oamenii ai căror părinți și-au pierdut încrederea în tratamentul medicamentos. Aceștia cred că munca manuală îi va ajuta pe tineri să-și controleze emoțiile,” spune Svitlana Demko, reprezentantă a Asociației Inimi Deschise care se ocupă de proiect.

„Sera bine echipată a fost construită de Guvernul Canadei ca parte a proiectului de parteneriat de dezvoltare a orașului.”

„În perioada sovietică, guvernul a depus toate eforturile pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități se împrăștie în școlile speciale și sunt înstrăinate de societate,” spune reprezentanta asociației.

„Datorită proiectului desfășurat cu sprijinul financiar al Guvernului Canadei, am vizitat Polonia. Aici am găsit centre de grădină pentru persoane cu dizabilități. Acolo cultivau legume, plante și flori și aveau grijă de animalele de companie. Acest lucru ne-a inspirat să înființăm o astfel de comunitate în Ucraina,” adaugă Svitlana Demko.

Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Elizaveta Lyakh - Rusia  

Diana Lupan, Republica Moldova             

Valeriia Kovalenko,  Ucraina

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei