Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


"Românii nu sunt antisemiți dar există antisemitism în România"

pogromul-de-la-iasi.jpg

Pe 29 iunie 1941, pe str. Vasile Alecsandri la intersecția cu str. Cuza Vodă, treceau convoaie de evrei spre Chestură.
Duminică 29 iunie 1941 mii de evrei din Iași au fost arestați, mulți dintre ei fiind împușcați pe stradă sau în curtea Chesturii de poliție
Sursa imaginii: 
Muzeul Holocaustului Washington

Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a prezentat miercuri rezultatele unui sondaj Avangarde referitor la percepţia românilor asupra Holocaustului din România. Răspunsurile alese de subiecţi sunt „îngrijorătoare”, a spus el, şi demonstrează o lipsă mare de educaţie si informaţie pe acest subiect. Alarmant este faptul că aproape jumătate din cei chestionați au susţinut că Germania nazistă este principalul responsabil pentru Holocaust în România.

„Faptul că la mai bine de 15 ani de la publicarea raportului comisiei Elie Wiesel regimul nazist este considerat principalul responsabil, indică un eșec, mai cu seamă al sistemului de educație dar nu numai. E un amestec de confuzie și ignoranță întreținută însă la nivelul societății de anumiți vectori, completează Alexandru Florian. Iar faptul că un partid extremist, radical, a ajuns în Parlament, e de natură să complice și mai mult situația.

Alexandru Florian: Două categorii de răspuns ne-au surprins și ne-au și dezamăgit. Ele reflectă o necunoaștere crasă a istoriei recente a României. Este vorba de faptul că procentul cel mai la întrebarea „Cine este responsabil de holocaust?” l-a întrunit Germania nazistă. Când se știe foarte bine, cel puțin din 2004 încoace, de la raportul comisiei Elie Wiesel, că pentru tragedia evreilor din România responsabil a fost guvernul Ion Antonescu. După 15 ani aceeași prejudecată, care vine de decenii, este încă foarte prezentă în subiectivitatea cetățenilor din România. Iar cel de-al doilea aspect este numărul foarte mare de persoane care nu au răspuns la nicio întrebare. Au spus că nu știu. E un procent care variază de la 25% până la peste 45% dintre cei intervievați. Între un sfert și aproape o jumătate dintre ei la unele întrebări au răspuns că nu știu, nu cunosc ce s-a întâmplat în istoria României în urmă cu 80 de ani. Anul acesta comemorăm 80 de ani de la holocaustul din România, de la pogromul de la Iași, de la deportarea în toamnă a evreilor din sudul Bucovinei, din Basarabia și din Bucovina de nord în Transnistria. Este în că o foarte mare lacună. Am mai spus-o de foarte multe ori public, dar acum mi s-a cimentat această convingere. Această tragedie a evreilor din România este un subiect de nișă, pentru un grup foarte restrâns de oameni, pentru câțiva istorici și poate câțiva activiști sau militanți civici pentru drepturile omului, pentru combaterea antisemitismului. În rest sunt prea puține informații în sistemul de educație, prea puține dezbateri în mass media.

Reporter: Ce e acolo, Alexandru Florian? Cum vă explicați? În opinia celor mai mulți dintre cei care au răspuns Germania nazistă e vinovată pentru holocaust, nicidecum regimul mareșalului Antonescu. Ați chestionat adulți? Spun asta pentru că înțeleg că problema este pusă prost încă din clasele gimnaziale. Tot dumneavoastră aminteați că de abia în acest an școlar în manualele de clasa a VIII-a a fost introdusă o lecție obligatorie despre holocaust. Însă și în aceste manuale teza este că Germania este de vină pentru holocaustul românesc.

AF: Ca să fim realiști optimiști, să vedem partea plină a paharului, aș spune că în sfârșit în acest an, începând cu clasa a VIII-a, la disciplina istorie se prevede o lecție holocaustul din România – studiu de caz. Există trei manuale online ca să aleagă profesorii. Într-o lecție în unul dintre cele trei manuale este prezentat pogromul de la Iași într-o manieră negaționistă, în sensul că nu recunoaște responsabilii și aruncă vina asupra Germaniei. Despre holocaust în general, adică soarta evreilor din Europa și soarta evreilor din România, se studiază de mai multă vreme la liceu, în special la liceele umaniste, nu și la liceele tehnice. De ce încă este considerată vinovată Germania nazistă? De mai multe decenii s-a învățat, iar în istoriografia românească era și încă este prezentă această concepție că Germania nazistă a  impus României această politică antisemită și de exterminare a evreilor. Există niște aspecte care să explice de ce. Problema este că în 2021 este un fake news. Documentele arată cu totul altceva. Raportul comisiei Wiesel din 2004 a statuat pe bază de argumente solide, bazate pe cunoașterea istorică că realitatea este alta și că statul român și-a construit propria politică de discriminare, exterminare și deportare a evreilor. Ca să vă dau un exemplu, atunci când Germania nazistă le-a impus în 1942 să se pregătească de deportarea evreilor din Vechiul Regat la Auschwitz, în prima fază, prin vara lui 1942 au achiesat și în octombrie s-au răzgândit și nu i-au mai deportat. Asta demonstrează încă o dată că Antonescu avea o libertate de mișcare în chestiunea evreiască și că a conceput-o după propriile capacități.

Rep: E necunoaștere? E ignoranță? E confuzie? Se menține deliberat această confuzie?

AF: Putem să facem diferite evaluări și să spunem că sunt anumiți vectori, anumiți actori sociali care promovează încă un asemenea mesaj. Cred că cea mai mare răspundere o are aici sistemul de învățământ. Trebuie să știți că în universități, în facultățile de istorie, holocaustul nu este încă un obiect de studiu. Pe de altă parte, istoriografia despre holocaust în România are încă istorici consacrați care promovează un mesaj minimalizator. Există o instituție de vârf a culturii în România despre care se spune că promovează și simbolizează valorile culturale ale României și care nu pot să spun că încurajează, dar promovează astfel de mesaje cu caracter minimalizator sau de a indica alți făptași ai holocaustului din România. Atunci vedeți că sunt o serie de factori care concură la întreținerea unui asemenea mesaj. Mai îngrijorător ar fi că probabil unii dintre autorii acestor manuale școlare sunt persoane tineri, istorici care s-au școlit după 1990 și încă nu au descifrat realitatea istorică.

Rep: Foarte onest, Alexandru Florian, ați spune că sunt românii antisemiți?

AF: Eu nu aș spune că românii sunt antisemiți. Dar aș spune că există antisemitism în România. Unele manifestări sunt străvezii. Le-ați comentat și dumneavoastră. Vedeți cazul Maia Morgenstern, mesajele antisemite din Senatul României sau alte comentarii pe Facebook sau la emisiuni  și articole de presă care sunt în spațiul online.

Rep: Lărgind un pic contextul cât afectează situația deja existentă faptul că avem un partid extremist care a reușit să obțină procente generoase și să ajungă în Parlament?

AF: Eu cred că prezența în instituția parlamentară, care este nava comandantă a democrației în orice societate modernă, a unui partid radical de extremă dreapta încurajează direct sau indirect manifestări sau mesaje incitatoare la ură și manifestări cu carater discriminator, antisemit sau rasiste. 

La întrebarea ”Când auziți termenul HOLOCAUST, la ce vă gândiți?”, 41% dintre respondenți au răspuns ”Exterminarea evreilor în perioada celui de-al doilea Război Mondial”, 15% – ”Lagăre de concentrare nazistă”, 11% – ”Deportări în masă”. De remarcat că 25% dintre respondenți au ales varianta ”Nu știu / nu răspund”.

Întrebați  ”În ce a constat HOLOCAUSTUL în România?”, 35% dintre repondenți au spus că nu știu sau nu răspund. 26% au spus că holocaustul din România a constat în deportarea evreilor în lagăre controlate de Germania nazistă, 23% au spus execuții în masă, 9% – Deportarea evreilor în Transnistria, 4% – confiscarea bunurilor mobile și imobile, 3% – Restrângerea drepturilor cetățenești și 3% -pogromuri.

La întrebarea ”Puteți enumera, pe lângă evrei, alte victime ale Holocaustului din România?”, 32% dintre respondenți au răspuns ”romii”, 11% au spus ”dizidenți politici”, în timp ce 47% dintre respondenți au ales varianta ”Nu știu / nu răspund”.

Sondajul a fost realizat în perioada 28 aprilie – 7 mai 2021, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 900 de subiecți.

 
Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”