Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România pe locul 38 din 49 la respectarea drepturilor LGBTI (raport ILGA-Europe)

rainbow_map_romania.png

România pe locul 38 din 49 la respectarea drepturilor LGBTI (raport ILGA-Europe)
Image source: 
ILGA-Europe

Republica Moldova se află cu două locuri mai sus. Raportul ILGA-Europe arată că statul moldovean acordă mai multe libertăți persoanelor transgender, care au acces facil la proceduri administrative cum ar fi schimbarea numelui și a genului din buletin.

Înregistrând cu doar 9 procente mai mult decât Rusia și situată la ani lumină de Malta - unde drepturile și libertățile civile ale persoanelor LGBTI sunt respectate în proporție de 93,7 -, România stagnează în clasamentul publicat de ILGA-Europe, cea mai mare organizație pan-europeană, formată din zeci de ONG-uri care luptă pentru drepturile comunității LGBT.

România în rândul statelor ostile persoanelor LGBTI

Statul român a fost depunctat pentru o serie de discriminări la adresa comunității LGBTI. Mai exact, România nu recunoaşte cuplurile gay sub nicio formă legală, fie ea parteneriat civil sau căsătorie. Nu facilitează schimbarea actelor de stare civilă pentru persoane trans printr-o procedură simplă şi previzibilă, nu are legislaţie anti-discriminare pe baza identităţii de gen și nu permite adopţiile pentru cupluri gay.

În plus, statul român nu are personal specializat să trateze cazurile de discriminare motivate de ură în contextul în care agresiunile și mesajele homofobe și transfobe s-au întețit în pandemie.

Teodora Rotaru, directoarea executivă a Asociației ACCEPT spune la RFI că ultimul an a fost unul foarte dificil pentru toate comunitățile LGBTI din Europa. Nu au existat progrese semnificative privind egalitatea LGBTI în ultimul an și pe fondul pandemiei, dar și din inerția în care se găsesc multe state, România inclusiv.

“Nu a existat o evoluție pozitivă privind protecția vieții de familie pentru cuplurile de același sex. Litigiile în instanță au continuat în toată această perioadă. Nu există un program de educație sexuală comprehensivă pentru tineri care să conțină și informații despre orientare sexuală și identitate de gen. Și vedem că nu există măsuri pentru prevenierea bullyingului și discriminării în educație, măsuri care să fie aplicabile și față de comunitatea LGBTI”,  explică Teodora Rotaru.

Aflată pe locul 38 din 49, România se află în continuare în rândul statelor ostile persoanelor gay, lesbiene și transgender unde discursul a numeroși politicieni, al diverselor instituții, printre care și Biserica Ortodoxă Română este unul negativ.

“Câtă vreme politicieni, organizații cu multă putere, câteodată chiar BOR adoptă mesaje de homofobie și transfobie nu ne putem aștepta decât, ca în timp, violențele să urmeze discursului instigator la ură”, subliniază directoarea executiva a Asociației ACCEPT. Ea atrage atenția asupra faptului că “această mișcare împotriva drepturilor omului nu funcționează doar în România, ci în toate statele din jurul nostru.”

Raportul ILGA-Europe observă că în ultimul an, în ciuda angajamentelor luate, nici un stat monitorizat nu a făcut demersurile necesare pentru legalizarea parteneriatului civil sau a recunoașterii părinților într-o familie LGBT.

Numărul românilor care susțin căsătoria cuplurilor LGBTI s-a dublat în doar 5 ani

Republica Moldova face persoanelor transgender viața mai ușoară

Raportul notează că pentru prima oară în România, o persoană trans a candidat la o funcție publică. Este vorba despre Antonella Lerca. Ea a strâns 300 de semnături în timpul campaniei, ceea ce nu a reușit să o califice pentru candidatura la Consiliul General al Primăriei Sector 2, București. Paradoxal, însă statul nu pare să ofere multe drepturi și libertăți pentru persoanele transgender.

Comparativ cu Republica Moldova, care stă mult mai bine la acest capitol, în România persoanele transgender întâmpină dificultăți în momentul în care încearcă să își schimbe documentele de identitate cu noul gen și nume.

Situația a fost însă reclamată la CEDO care a sancționat România în ianuarie 2021 pentru că procedura actuală nu este nici sigură, nici practică, nici accesibilă persoanelor și nu are un rezultat previzibil.

Teodora Rotaru spune că “România implementează acum o decizie CEDO “X și Y împotriva României”, care vizează modul în care o persoană transgender își poate modifica actele de identitate astfel încât ele să corespundă cu genul pe care acesta le are în mod real, nu cu sexul care i s-a atribuit la naștere”.  

Raportul anual al ILGA-Europe este publicat în fiecare an cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei și remarcă o stagnare a modului în care statele membre ale Consiliului Europei au respectat drepturile și libertățile comunității LGBTI. Activiștii fac apel la guverne să țină cont de directivele europene și deciziile CEDO în cazurile de discriminare raportate și să combată actele de discriminare la care sunt supuse persoanele gay, lesbiene și transgender. 

Malta, Belgia și Luxemburg se află în topul țărilor care respectă drepturile și libertățile persoanelor LGBTI. La polul opus se situează Azerbaijan, Turcia și Armenia.

 
Teodora Rotaru, Asociația ACCEPT: 2021 a fost un an foarte dificil pentru toate comunitățile LGBTI din Europa