Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Banii pentru liniile de metrou din Cluj- Napoca și București, cuprinși în PNRR. Sunt cele 2 orașe care pot avea metrou în România

metrou.jpg

Pe unde vor circula metroul și trenul metropolitan Cluj Image source: site-ul Primăriei Cluj-Napoca

600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate pentru liniile de metrou din București și Cluj-Napoca.
Autoritățile așteaptă să primească acceptul Comisiei Europene. În ceea ce privește însă metroul spre aeroportul Otopeni ministrul transporturilor spune că trebuie văzut dacă merită totuși investiția.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spune că în actualele negocieri privind Planul Național de Redresare și Reziliență sunt prevăzute 300 de milioane de euro pentru metroul din București și alte 300 de milioane pentru metroul din Cluj-Napoca. 
El amintește însă că este încă vorba despre discuții și că programul ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în iunie.

"În PNRR, în discuțiile actuale, pentru că nu este finalizat, sunt prevăzute 300 de milioane de euro pentru Cluj și 300 de milioane de euro pentru București. 600 în total, din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Ghinea pentru liniile de metrou.  Sunt ambele, din ambele capitale. Programul va fi depus la sfârșitul acestei luni și vom avea o probabilă aprobare în iunie. 

La rândul său, ministrul fondurilor europene declara recent că investițiile în metrou nu vor întâmpina probleme la Comisia Europeană pentru că sunt încadrate la investiții verzi.

În ceea ce privește metroul de la Cluj-Napoca, ministrul Ghinea spunea că aici mai trebuie văzut dacă întreaga investiție va reuși să se încadreze în PNRR, fiind vorba despre o lucrare mare, care va necesita un timp pe măsură.
România trebuie să elaboreze proiectele pentru banii din PNRR până cel târziu în 2023 și să atragă toți banii până în 2027.

"Sunt cele două orașe care pot să aibă metrou, deocamdată, în România, Cluj și București. Eu negociez o anvelopă pentru metrou. Prezint Comisiei proiectele și răspund la întrebările Comisiei referitoare la maturitate, la capacitatea de finalizare și așa mai departe. Da, la acest moment există pentru anvelopa metrou din PNRR, care este absolut necesară pentru că este 100% verde. Știu că altceva nu are această problemă, dar dacă nu am un număr suficient de investiții verzi nu trece PNRR.

Oamenilor care au ceva cu Boc și îmi cer să scot metroul de la Cluj din PNRR, le zic că este un proiect care contribuie contribuie la verde și la digital. Metroul are investiții și în partea electrică și digitală. Investițiile în căi ferate și în metrou sunt acolo pentru că ajută tot planul să treacă. Întrebarea mare, pe care a ridicat-o și Comisia, este capacitatea de a se termina în 2026. Am vorbit cu domnul Boc.

Știe de această problemă. Avem diverse scenarii de fie tot, fie pe bucăți. Aceste scenarii sunt discutate în congruență cu Ministerul transporturilor, care are în grijă metroul de la București. Până pe 31 mai vom ști cât se va face și din metroul de la Cluj și cât din noua magistrală din PNRR. Alocarea este acolo. Rămâne să stabilim indicatorii pentru fiecare. Va fi ceva și acolo. Nu pot să spun cât anume din metroul de la Cluj, a explicat ministrul ]n cadrul unei dezbateri recente privind PNRR organizată de Expert Forum.

Ministrul Ghinea a fost completat de Sorin Ioniță, de la Expert Forum care remarca faptul că vorbim despre o temă de coeziune teritorială. "Sunt niște investiții mari în cei doi poli de creștere majoră a României, în zonele metropolitane urbane de creștere. Asta este situația. Dacă aici poți să faci metrou, aici îl faci, a concluzionat Ioniță.
În ceea ce privește metroul bucureștean lucrurile sunt ceva mai clare, după cum a explicat ieri ministrul Drulă. Probleme și semne de întrebare apar însă în ceea ce privește oportunitatea de a continua această investiției.

"Metroul, așa cum a fost imaginat, nu conectează terminalul 2. Ar fi 3 km. Oamenii ar trebui să ia un autobuz și apoi să ia metroul. Se pune problema dacă această investiție de 700 de milioane de euro este utilă în această formă, mai ales că Bucureștiul are mare nevoie de alte linii de metrou, așa cum ne-au spus și primarii de sector și primarul general.

E vorba de linia M5 care traversează de la est la vest Bucureștiul. E vorba de continuarea de la Gara de Nord spre sud a liniei M4. Chiar și de linia M7, acea diagonală din Colentina până în Rahova. Toate acestea sunt linii necesare care unesc cartiere cu densitate mare de oameni. 

Densitatea zonei de la stația Tokyo la aeroportul Otopeni este cea mai mică din București, din interior. Sunt păduri acolo. Toate aceste lucruri ridică semne de întrebare asupra fezabilității. O linie de metrou nu costă doar construcția ei. Costă foarte mult operarea. Linia deschisă în Drumul Taberei ne costă 175 de milioane pe an. Recuperăm 25 de milioane din bilete. 150 vin din subvenție. 

Trebuie să investim cu cap. Experții Băncii Europene de Investiții ne ajută să investim cu cap”, a mai subliniat ministrul Drulă.
România alocă  transporturilor cele mai multe fonduri din PNRR – 8, 5 miliarde de euro. Rămâne de văzut dacă va și primi ok-ul Comisiei Europene în condițiile în care autostrăzile nu se încadrează la capitolul proiecte verzi.