55 de milioane de persoane strămutate în 2020 la nivel mondial, un record nedorit

„Este șocant faptul că, anul trecut, în fiecare secundă, cineva a fost forțat să-și părăsească domiciliul și să caute un loc sigur în interiorul țării unde să se mute”, a declarat într-un comunicat Jan Egeland, directorul ONG-ului NRC.

Potrivit celor două organizații, 40,5 milioane de persoane s-au adăugat valului de deplasări interne, cel mai mare număr din ultimii zece ani. „O cifră neobișnuit de mare”, explică Alexandra Bilak, director al IDMC, pentru care această creștere este „fără precedent”.

Numărul persoanelor strămutate este acum de două ori mai mare decât cel al refugiaților (26 de milioane) care traversează granițele pentru a-și găsi un loc sigur în care să trăiască.

O cifră estimativă

Deși este vorba despre un număr record, cu siguranță nu corespunde cu realitatea, remarcă Alexandra Bilak. Pandemia a îngreunat colectarea datelor și i-a determinat probabil pe unii oameni să evite mutarea de teama de a nu se infecta.

De asemenea, pandemia de coronavirus a înrăutățit situația socio-economică a acestor persoane, iar „numărul acesta ar putea să crească și mai mult pe măsură ce țările se vor scufunda în criză”, a avertizat directorul ONG-ului IDMC.

Impactul climei

În raportul realizat de cele două ONG-uri se menționează faptul că multe dintre aceste persoane au fost constrânse să fugă din cauza dezastrelor naturale și, în special, a fenomenelor meteorologice extreme. Cicloane, musoni, ploi torențiale și inundații au afectat zonele dens populate din Asia și Pacific. De asemenea, un sezon plin de uragane violente în Atlantic i-a forțat pe oameni să fugă să se adăpostească. În Orientul Mijlociu și în Africa subsahariană, ploile abundente au făcut ravagii.

„Pe viitor, impactul schimbărilor climatice va fi și mai puternic, făcând ca aceste calamități să fie și mai frecvente și mai violente și, prin urmare, va duce la o creștere continuă a numărului persoanelor care efectuează deplasări interne”, precizează Alexandra Bilak.

În plus, numeroase conflicte au cauzat deplasări forțate, adaugă reprezentanții celor două ONG-uri.

Evitarea violenței

Zece milioane de persoane strămutate au fost forțate să fugă din cauza conflictelor armate și a izbucnirii violențelor, precum războiul din Tigrai, o regiune din Etiopia copleșită de un conflict devastator, atacurile jihadiste din nordul Mozambicului, din Burkina Faso sau și mai recent, conflictul din Fâșia Gaza.

De asemenea, războaiele nesfârșite din Siria, Afganistan sau Republica Democrată Congo au constrâns oamenii să fugă în număr mare și adesea pentru o perioadă lungă de timp.

În timp ce persoanele care fug de dezastre naturale se întorc acasă de obicei destul de repede pentru a-și reconstrui căminul, nu același lucru se aplică și în cazul celor care fug de război sau violență. În general, exilul lor este mult mai lung.

Din cele 55 de milioane de persoane care au efectuat deplasări interne, 38 de milioane au fugit de război și violență, iar 95% dintre deplasările cauzate de noile conflicte s-au petrecut chiar în țări vulnerabile la schimbările climatice, evidențiază raportul.

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24