Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brățările de supraveghere devin instrumente legale dar ar putea dura ani până vor combate efectiv violența domestică

violenta_domestca.jpg

Image source: 
AFP

La jumătatea acestei luni, o lege extrem de așteptată a fost în sfârșit promulgată după adoptarea ei în Parlament în aprilie : este vorba de legea privind monitorizarea electronică în cadrul procedurilor judiciare. Mai simplu, este actul normativ care va permite ca suspecților care sunt cercetați sub control judiciar sau în arest la domiciliu să li se poată pune brățări electronice montate la gleznă prin care să poată fi supravegheați de la distanță de către autorități.  Organizațiile care se luptă cu fenomenul violenței domestice au fost primele care au salutat promulgarea actului normativ așteptat de ani de zile.

Legea privind combaterea violenței împotriva femeilor datează din 2012 dar ea a fost în permanență sabotată de lipsa intrumentului cheie pentru a face eficiente ordinele de restricție introduse atunci de autorități împotriva agresorilor : chiar aceste simple brățări electronice care ar permite poliției să afle imediat dacă un agresor se pregătește să încalce restricțiile.  Noul proiect de lege prevede înființarea unui Sistem Informatic de Monitorizare Electronică prin care poliția să poată urmări fiecare pas al celor supravegheați cu ajutorul acestor dispozitive electronice montate la gleznă. Persoanele care vor distruge dispozitivul electronic de supraveghere riscă între 6 luni și 3 ani de închisoare, mai stabilește proiectul de lege. Până acum, în lipsa acestei monitorizări, aproximativ o treime din ordinele de restricție impuse agresorilor au fost încălcate, spune la RFI Andreea Rusu, directoare exeutivă a organizației neguvernamentale Filia. Aceasta spune că legea nu ar trebui însă să rămână pe hârtie ci ar trebui implementată cât mai repede. ”Această lege trebuia să fie implementată IERI, dacă pot spune așa…Este o lege pe care noi ne-am dorit-o foarte mult și când spun noi mă refer la societatea civilă care lucrează cu victim sau cu agresori, care fac educație în zona prevenirii violenței domestice…Noi știm că sunt atâtea femei care, deși a fost introdus ordinul de protecție și ordinul de protecție provizoriu, mor cu dreptatea în mână. Au o hârtie care nu le poate proteja atâta timp cât poliția nu poate să monitorizeze aceste ordine de protecție, nu poate să intervină…Aceste brățări ar fi trebuit să existe din 2012, de când a fost introdus ordinul de protecție. Ne bucură că s-a întâmplat și acum dar considerăm că este extrem de important ca implementarea legii, a sistemului, pregătirea specialiștilor, să se întâmple cât se poate de repede pentru că, repet, sunt femei care mor cu dreptatea în mână”, spune Andreea Rusu.  

Administrarea Sistemului va cădea în sarcina Inspectoratului General al Poliției Române și a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în timp ce Serviciul de Telecomunicații Speciale va pune sistemul pe picioare și se va asigura că noul sistem va fi compatibil cu cel care administrează numărul unic de urgență. Poliția Română și Administrația Penitenciarelor vor fi responsabile să achiziționeze aplicațiile, echipamentele și dispozitivele de supraveghere pentru implementarea acestor măsuri. La RFI, președintele sindicatului Europol, Cosmin Andreica, spune că – din motive ”nebuloase” – deadline-ul pentru implementarea sistemului este anul…2025. Nebuloase pentru că un astfel de soft poate fi creat de orice firmă din domeniu iar brățările electronice se găsesc inclusiv la magazinele de articole sportive la prețuri derizorii. Cosmin Andreica crede că statul va fi astfel responsabil pentru fiecare victimă. ”Parlamentul și-a asumat ca, începând din anul 2025, să existe acest system de monitorizare, acest soft și să fie achiziționate toate dispozitivele. Cu toate acestea, 2025 este un termen mult prea mare și, în raport cu victimele pe care le înregistrăm în fiecare lună pe zona de violență domestică, putem constata că statul până la urmă își asumă un risc și statul până în 2025 va fi vinovat de toate acele situații în care agresorul va continua să încalce ordinal de protecție și să agreseze victimele sau chiar să le omoare. Este greu de explicat de ce acest termen : avem Serviciul de Telecomunicații speciale, care pregătește softuri, le implementează și asigură mentenanța, deci nu ar trebui să fie o problemă crearea unui astfel de soft IT, mai ales că România este recunoscută în acest domeniu…Și, iarăși, cu privire la dispositive, este greu de înțeles de ce o brățară de plastic cu un mic cip care poate să asigure localizarea persoanei poate costa câteva sute sau chiar mii de euro cum au fost câteva oferte prezentate la momentul apariției discuției”, spune la RFI Cosmin Andreica.

Dar câte victime face violența domestică? Anul trecut, 51 de femei au fost ucise în familie. Statistica este neagră, completează la RFI Andreea Rusu de la central Filia.”Este o statistic ce ne arată că una din patru femei din România a fost agesată fizic sau sexual de partener și, mai departe, avem cifrele raportate la poliție în România care ne arată că în fiecare an în jur de 25 de mii de cazuri ajung să fie cercetate de organelle de poliție. Dar tot statisticile ne spun că în jur de 70-80 la sută din faptele de violență nici măcar nu sunt raportate autorităților…Din păcate, în momentul în care observe în jurul tău că o femeie, o prietenă, o rudă, o vecină, a primit un ordin de protecție care nu a reușit să o țină în siguranță, și această femeie a ajuns fie să fie din nou agresată, fie să fie omorâtă, atunci pentru celelalte femei este foarte greu să aibă încredere în autorități că o să poată să le protejeze”, spune Andreea Rusu, care adaugă că unul dintre efectele introducerii brățărilor de supraveghere va fi recâștigarea încrederii.

Teoretic, până la punerea pe picioare a Sistem Informatic de Monitorizare Electronică, guvernul ar urma să vină cu un proiect pilot despre care nu se știe deocamdată nimic.