Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a învățat un robot să se joace jocurile copilăriei

_dsc1238.jpg

Cristina Bodnărescu

Mima sau spânzurătoarea nu mai sunt doar jocuri pentru copii. Ne demonstrează asta robotul NAOmi, care a fost învățat de trei tinere din România să se joace asemenea copiilor.

Cristina-Maria Misirgic, Maria Bucurenciu și Cristina Bodnărescu sunt cele trei rezidente care au programat robotul și l-au învățat noi abilități, cum ar fi mimatul cuvintelor sau spânzurătoarea. Cele trei tinere studiază la UNATC în cadrul programelor Tehnologii interactive pentru artele performative, Game design și Coregrafie.

Acest lucru a fost posibil prin intermediul proiectului Generation A = Algorithmus, în cadrul rezidenței Robots-in-Residence. Proiectul a fost organizat de Goethe-Institut București, în parteneriat cu Departamentul Cercetare-Dezvoltare/Lab. CINETic al UNATC și Departamentul de Animație & Interactivitate Digitală.

În cadrul acestui proiect, mai mulți roboți NAO au fost trimiși să viziteze diferite Goethe-Institute din Europa, printre care și cel din România. Înainte, robotul vizitase Slovenia, Cehia și Polonia și a venit pentru un timp și la Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative (CINETic) de la UNATC. 

Robotul NAOmi are aproximativ 20 de cm și are fix forma unui copilaș, ne spune Maria Bucurenciu. 

Colega ei, Cristina Bodnărescu, povestește cât de mult poți să te atașezi de NAOmi, cu toate că este doar un robot. „Trebuie să avem foarte multă răbdare cu inteligența artificială și cu roboții, pentru că îți dau impresia că sunt niște entități care vor să fie învățate și pentru asta e nevoie de puțin sacrificiu, ca să spun așa. Ne-am dat seama că ne atașăm de el destul de ușor și că suferim dacă eventual cade sau se lovește sau nu răspunde la timp”, mărturisește ea.

Da robotul NAOmi a stârnit nu doar curiozitatea, ci și anumite întrebări în ceea ce privește stereotipurile de gen. Așa cum sugerează și numele, vorbim despre o “ea” și nu despre un “el”, iar NAOmi nu este singurul robot de gen feminin trimis la Institutele Goethe. Dacă NAOmi a ajuns la Institutele Goethe din Europa de Est, GAIA este numele celuilalt robot care a călătorit în Europa de Vest. 

„Acest proiect a fost la feminin. Și ni s-a părut foarte interesant că denumirea lor a stârnit atât de multe întrebări și în rândul participantelor noastre. Și, cumva, și în produsul final al rezidenței s-au pus întrebările acestea de gen”, mărturisește Tamina Bojoancă, cea care se ocupă de proiecte culturale speciale, coordonând rețeaua centrelor culturale germane din România și Republica Moldova.

Urmăriți interviul integral aici.

https://www.facebook.com/RFI.Romania.FM/videos/506436087219119