Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Din Maroc în România pentru a face Medicina. Povestea lui Rafiq Kerfati 

În ultimii ani, tot mai mulți străini aleg România pentru a studia, inclusiv Medicina, iar Rafiq Kerfati este unul dintre ei. 

Rafiq Kerfati are 28 de ani și s-a născut în Oujda, un oraș din estul Marocului. De mai bine de zece ani, locuiește în România, unde și-a urmat visul de a deveni medic endocrinolog. 

Nu avea nici măcar 18 ani când a ajuns în România, însă înclinația pentru Medicină și mai ales pentru endocrinologie l-a adus aici. „Scopul meu a fost să fac Facultatea de Medicină. Mereu am fost pasionat de endocrinologie, diabetologie”, a povestit el pentru RFI România, despre pasiunea insuflată de către tatăl său, care, la rândul său, a fost endocrinolog. 

A ales să studieze în străinătate pentru că, după cum explică el, în Maroc erau foarte puține facultăți de Medicină și în consecință și locuri puține. 

Totuși, recunoaște că nu România a fost prima opțiune, ci Franța. „Mai întâi, în mod natural, m-am gândit la Franța, ca orice francofon. Doar că pentru a studia Medicina în Franța, trebuie să te înscrii la Campus France în februarie. Era deja vară, sfârșitul lui iunie-începutul lui iulie, deci era mult prea târziu. Apoi m-am gândit și la Senegal, unde există o Facultate de Medicină foarte bună”.

De la prieteni, a aflat că există posibilitatea de a studia Medicina și în România, iar detaliul care l-a convins a fost faptul că există filiale francofone bine dezvoltate, fiindcă își dorea să studieze în franceză. Mai mult, și-a dat seama că avea deja cunoștințe ai căror copii studiau în România, așa că decizia a venit și mai ușor atunci când a fost încurajat că va avea parte de o experiență frumoasă.

A avut de ales între Iași și Cluj, însă cum avea deja foști colegi de liceu la Iași, alegerea lui a fost mai simplă. Astfel a simțit că se poate integra mai bine, la acest lucru contribuind și că „românii sunt foarte călduroși”. De aceea, spune că a făcut „reclamă României” în fața prietenilor, familiei sale și oamenilor din Maroc.
Recunoaște că atunci când a decis să vină la Iași a făcut o alegere neobișnuită: „să ajung într-o țară pe care n-o cunoșteam, chiar nu știam nimic despre România, și să vin direct la Iași, care nu este capitala, nu e alegerea obișnuită pe care o faci când mergi într-o țară necunoscută”.

Dacă studenția și-a petrecut-o în Iași, de patru ani de zile face rezidențiatul în Capitală, la Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon din București. 

Tânărul își aduce aminte cu nostalgie de anii studenției, dar mai ales de lungul drum de la Iași spre orașul natal Oujda: „Luam autobuzul din autogara Iași la ora 9 seara, la 3 dimineața ajungeam în Aeroportul din București, zborul era la 5.30 sau 6 dimineața, aveam escală la Istanbul sau în Franța, ajungeam pe la ora 14 în Casablanca și așteptam până seara la ora 22 sau 23 pentru a lua avionul spre Oujda”.

Comparând cu Marocul, tânărul rezident mărturisește că sistemul de sănătate românesc este un model de urmat, „pentru că aici, pacienții sunt îngrijiți de la început până la sfârșit, gratuitatea este aproape peste tot, cu îngrijire de foarte bună calitate”. Totuși, recunoaște că există o discrepanță între spitalele din marile orașe și cele din orașele de provincie.

Deși s-a acomodat ușor în România și îi place aici, Rafiq visează să se întoarcă înapoi în Maroc, dar își dorește să păstreze legătura cu profesorii și colegii săi. „Sper ca, în viitor, să pot colabora cu profesorii și colegii mei, pentru că eu cred că, într-adevăr, lumea este tot mai mică acum. Pandemia ne-a demonstrat că toată lumea poate fi conectată”.

Urmăriți interviul integral aici