Turcia: asasinarea unei activiste kurde, consecința diabolizării Partidului HDP?

După ce a fost amenințat că va fi interzis de către guvern, principalul partid kurd din Turcia, Partidul Democratic al Popoarelor (HDP), format din zeci de deputați și primari din țară, a fost ținta unui atac mortal, joi, 17 iunie.

Un bărbat armat a pătruns în sediul local al partidului și a tras cu arma în mod reperat în Deniz Poyraz, o activistă în vârstă de 40 de ani, care își pregătea cina.
Suspectul, un angajat „care și-a dat demisia” din domeniul sănătății, potrivit biroului guvernatorului din Izmir, a fost arestat la scurt timp după atac. De asemenea, a încercat și să incendieze biroul de gardă.

În timpul primului interogatoriu, a declarat că „obiectivul său era să găsească câteva persoane acolo”, subliniind că „dacă erau și alți oameni, i-ar fi împușcat și pe ei”.
Deși doar Deniz Poyraz și-a pierdut viața în timpul atacului, bilanțul ar fi putut mult mai consistent. Co-președintele Partidului HDP, Mithat Sancar, a declarat presei că urma să aibă loc o întâlnire a 40 de cadre ale partidului în biroul din Izmir, însă a fost anulată cu puțin timp înainte de atac, fără vreo legătură cu orice amenințare.

„Discursuri cu tentă ostilă, intolerante și răzbunătoare”

Această crimă a avut loc într-un context tensionat ce implică Partidul HDP, care a recurs la manifestații pentru a protesta împotriva atacului. Partidul, a treia putere din țară, este frecvent ținta atacurilor verbale venite din tabăra președintelui Recep Tayyip Erdogan și a partenerului său informal de coaliție, Partidul Mișcarea Naționalistă (MHP, extremă dreapta).

Șeful statului în persoană acuză HDP de mai mulți ani că este „vitrina politică” și că acționează ca o „extensie” a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), mișcarea separatistă kurdă calificată ca fiind teroristă de către autoritățile de la Ankara, dar și de Statele Unite și Uniunea Europeană. Și asta în ciuda negărilor categorice ale HDP.

Potrivit presei turcești, suspectul, care a declarat anchetatorilor că „nu are nicio legătură cu nimeni”, a susținut că a intrat în clădire „pentru că urăște PKK”.

De la anunțul arestării sale și dezvăluirea identității sale de către presa locală, numeroase fotografii cu suspectul circulă pe rețelele de socializare, dintre care unele îl arată înarmat și îmbrăcat în paramilitar în Siria. O altă fotografie îl surprinde făcând semnul mișcării Lupilor Cenușii, grupul ultranaționalist turc, folosit adesea de susținătorii MHP. La rândul său, partidul de extremă dreapta a descris atacul asupra biroului HDP ca fiind „un complot menit să testeze nervii societății turcești”.

„Este incontestabil că o parte a societății turcești este mobilizată de anumite discursuri cu tentă ostilă, intolerante și răzbunătoare rostite de elitele politice ale țării”, indică Adel Bakawan, specialist în problemele kurde și director al Centrului francez de cercetare în Irak (CFRI), intervievat de echipa postului de televiziune francez France 24. „Aceste elite încearcă să pună în aplicare strategii de instrumentalizare identitară, socială, culturală și etnică care pun în pericol coeziunea socială în Turcia”.

La scurt timp după asasinarea lui Deniz Poyraz, HDP a acuzat guvernul, partidul aflat la putere, AKP (Partidul Justiției și al Dezvoltării) al președintelui Tayyip Erdogan și pe aliații săi că sunt responsabili pentru atac.

„Prietena noastră, Deniz Poyraz, a fost ucisă în urma atacului asupra biroului nostru din districtual Izmir. Instigatorii și sponsorii acestui atac brutal sunt guvernul AKP-MHP și Ministerul de Interne, care în mod constant vizează partidul nostru și membrii noștri”.

Strategie de diabolizare

„Statul turc încearcă în permanență să diabolizeze HDP-ul, asociindu-l din punct de vedere ideologic și organic cu PKK, care este considerat o organizație teroristă, explică Adel Bakawan. La rândul său, HDP, care este democratic și civil, respinge categoric orice legătură cu PKK, care are o viziune ideologică și o strategie total diferite, și cere în continuare guvernului să-și susțină acuzațiile cu date factuale și demonstrate”.

Din perspectiva lui Adel Bakawan, strategia de diabolizare a HDP are ca scop convingerea justiției să interzică HDP. „Acesta este obiectivul final al președintelui turc și al procedurilor în curs de desfășurare care vizează atingerea acestui obiectiv, căci HDP este considerat o amenințare directă de când l-a privat pe Recep Tayyip Erdogan și partidul său, AKP, de majoritatea parlamentară în 2015”.

Curtea Constituțională a Turciei a întârziat, la sfârșitul lunii martie, cu examinarea unei cereri de interzicere a HDP, acuzat de activități „teroriste”, din cauza „defectelor procedurale”. A trimis apoi dosarul către procuror, care a declarat în actul de acuzare că „membrii HDP se străduiesc, prin declarațiile și acțiunile lor, să distrugă uniunea indivizibilă dintre stat și națiune” , pentru informații suplimentare. Un nou act de acuzare a fost înaintat luna aceasta Curții pentru examinare.

Din punctul de vedere al Statelor Unite, o posibilă dizolvare „ar submina în mod nefondat voința alegătorilor turci, ar eroda în continuare democrația în Turcia și ar priva milioane de cetățeni turci de reprezentanții aleși de ei”, notează administrația Biden.

„Hărțuire judiciară continuă și presiune maximă”

„Liderii executivi ai HDP pe care i-am putut contacta recent evocă o hărțuire judiciară continuă și o presiune maximă și sunt de părere că eventuala interzicere a partidului lor ar fi sinonim cu o lovitură de stat, cu un an înainte de alegerile prezidențiale din Turcia”, subliniază Adel Bakawan.

HDP a făcut obiectul represaliilor și a jignirilor de la lovitura de stat eșuată din 2016, care s-a sfârșit cu arestarea a mai multor oficiali aleși și ai liderilor săi, inclusiv a reprezentantului său Selahattin Demirtas. Acesta din urmă a fost condamnat, la 28 mai, de un tribunal din Ankara la o nouă pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare pentru că afirmațiile sale la adresa unui procuror au fost considerate amenințătoare, declarând că o „să-re regleze conturile cu el”.

Închis pentru „terorism” din 2016, riscă, în ciuda apelurilor repetate din partea Curții Europene a Drepturilor Omului de a-l elibera, până la 142 de ani de închisoare.

În ciuda represiunii ce vizează partidul, HDP, înrădăcinat în mod evident într-o ideologie de stânga și angajat în apărarea minorităților, reușește încă să atragă mulți alegători. Și asta datorită programului progresist și ecologic care i-au permis ca rezultatele să depășească 10% la alegerile parlamentare din 2015 și 2019.

„Forța Partidului HDP, care este chiar mai puternic decât în 2015, stă în proiectul său politic, întrucât, în ciuda persecuțiilor și a încarcerării a mai multor lideri, partidul rămâne activ și popular pentru că are particularitatea de a nu fi articulat în jurul unei personalități carismatice, ci mai degrabă în jurul unui proiect politic, notează Adel Bakawan. De acest lucru se teme președintele turc”.

În caz că HDP este interzis, specialistul în probleme kurde este de părere că baza electorală, „nu numai kurzii, ci și celelalte minorități, precum și categoriile sociale care au votat în favoarea sa” vor încerca să se regrupeze și să voteze pe cel ce va reprezenta alternativa partidului AKP, al lui Recep Rayyip Erdogan.

„Așa s-a întâmplat și la ultimele alegeri municipale din Istanbul, în 2019, și asta a costat mult tabăra prezidențială, care a pierdut susținerea orașului pe care îl condusese timp de 25 de ani”, conchide el.

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24