Luna iunie - de la frig la cod roșu de caniculă. De ce e vremea la extreme

Cod portocaliu de inundații pentru râurile din 8 județe. Sunt aşteptate scurgeri importante de pe versanţi, viituri rapide şi posibile depăşiri ale cotelor de apărare care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri din judeţele: Prahova, Buzău şi Vrancea. Până la miezul nopții sunt sub avertizare cod galben mai multe râuri din 30 de județe.

Avertizările hidrologilor vin după furtunile puternice de la sfârșitul săptămânii. Bogdan Antonescu, cercetător al fenomenelor meteo severe în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE) explică la RFI care este cauza trecerii de la caniculă la furtuni. El spune că în viitor vom asista la o creștere a frecvenței apariției furtunilor și a intensității lor.    

Bogdan Antonescu: Lucrurile sunt legate de ceea ce se întâmplă la scară mare, la scara întregii Europe, de ce se întâmplă cu centrii de presiune ridicată și de presiune scăzută. Imaginați-vă că există un curent în altitudine, un curent de aer foarte rapid, care se numește curent jet. Dacă acest curent rămâne circular blochează aerul rece de la pol să coboare către altitudini joase.

De ce a plouat atât de mult în iunie?

Lunile acestea lucrurile au stat un pic altfel. În general, de-a lungul acestui curent jet apar o serie de ondulații. În felul acesta avem pătrunderi de aer rece dinspre poli și pătrunderi de aer cald dinspre sud. Pentru precipitațiile din luna iunie am fost într-o situație nu foarte neobișnuită, dar atipică. Am avut o perioadă caracterizată de instabilitate foarte mare. Am avut o masă de aer rece în altitudine și un ciclon în Marea Neagră. Ciclonul aceasta înseamnă o regiune cu presiune scăzută. Ciclonul a stat o perioadă foarte lungă în zona Mării Negre. Situațiile cele mai frecvente într-o astfel de configurație meteorologică sunt situațiile de instabilitate. O dată ce avem aer instabil și avem instabilitate în atmosferă se pot forma furtuni. În aceste furtuni plouă foarte mult.

Precipitațiile din luna iunie, valorile mari de precipitații din anumite regiuni, s-ar putea ca luna iunie să nu fie una record, ci să fie nu una atipică, dar o lună cu precipitații destul de multe. Cât a ținut acel ciclon, cât a fost masa de aer rece în altitudine atâta timp am avut situație de instabilitate. Apoi, odată ce situația de instabilitate a dispărut au dispărut și furtunile. Am trecut dintr-o structură rece în altitudine la una caldă în altitudine. De exemplu, pe partea de vest și centrală a Europei, în Germania am avut temperaturi foarte mari atunci când la noi erau precipitații foarte multe. Aceeași structură s-a mutat către est.

Zilele acestea am avut o pătrundere de aer cald dinspre sud către nord, cu temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă. Ce se întâmplă la scară mare cu centrii de presiune ridicată, presiune scăzută, dictează ce s-a întâmplat și la noi, instabilitate, urmată apoi de inversul ei, perioadă de stabilitate cu temperaturi ridicate și presiune ridicată.

Reporter: Ce relație de cauzalitate există între criza climatică și fenomenele meteo extreme?

BA: Foarte simplu spus, la fenomenele extreme este foarte greu să ne dăm seama dacă există un trend, dacă s-a schimbat frecvența lor, dacă s-a schimbat intensitatea lor. Nu este ca în cazul temperaturii. Pentru temperatură avem termometre, putem să măsurăm, avem seturi lungi de date. De la 1850 încoace știm ce s-a întâmplat cu temperatura în multe regiuni ale globului. Avem un instrument  care ne ajută să înțelegem ce s-a întâmplat cu temperatura. Pentru fenomene severe cum ar fi grindina de mari dimensiuni, tornadele, intensificări ale vântului, descărcările electrice nu avem un astfel de instrument. În cazul acestora depindem foarte mult de observatori, de publicul larg, cineva care vede un fenomen sever cum ar fi tornada sau cădere de grindină de mari dimensiuni și o raportează. Pe măsură ce colectăm aceste date putem să înțelegem cum s-a schimbat intensitatea și frecvența lor, putem să înțelegem cum sunt distribuite la scară mare în Europa. Din păcate, nu avem astfel de seturi mici de date pentru toată Europa. Poate câteva țări cum ar Germania sau Marea Britanie au astfel de informații.

Se îndesesc fenomenele meteo extreme? Sau doar am devenit mai conștienți în legătură cu ele?

Fenomenele acestea severe au început să apară din ce în ce mai mult în mass media după anii 2000, în special pentru tornade. E un caz particular aici. După 2000 avem foarte multe raportări de tornade. Chiar dacă direct nu știm dacă ele sunt influențate de schimbările climatice. Probabil că nu, probabil că e doar o creștere a gradului de conștientizare a publicului larg. Acum e mai ușor să fotografiem o tornadă, e mai ușor să filmăm. Atunci, informația ajunge mai repede de la publicul larg la meteorologi, la cercetători. O tornadă afectează o zonă restrânsă. Cu cât e populația mai mare în zona respectivă, cu atât probabilitatea de a raporta e mai mare. Din acest motiv distribuția spațială a tornadelor este cumva concentrată pe Europa centrală, Germania, nordul Italiei, în aceste zone care sunt și regiuni cu populație mare.

Însă știm că schimbările climatice, creșterea temperaturii medii globale, au o influență asupra fenomenelor meteo severe. Înțelegem acest lucru pentru că ne uităm la condițiile meteorologice care duc la apariția furtunilor. Cum spuneam mai devreme. Știm că umiditatea ridicată și instabilitatea duc la apariția furtunilor. Atunci, putem să anticipăm utilizând modele numerice de prognoză ce se va întâmpla cu aceste ingrediente și ce se va întâmpla cu umiditatea până în 2100, ce se va întâmpla cu instabilitatea. Înțelegând aceste lucruri putem să spunem ceva și despre fenomenele severe.   

Rep: Pe o scară de la 1 la 10, unde s-ar situa România în privința fenomenelor meteo extreme? Cum credeți că vor sta lucrurile peste 5 – 10 ani?

BA: Există un studiu publicat relativ recent care a analizat ce se va întâmpla cu furtunile în Europa până în 2100. Zona Europei centrale și în special a Europei de est va fi o zonă în care vom avea mai frecvent furtuni. Nu știm ce fel de furtuni, dacă ele produc tornade sau grindină de mari dimensiuni, dar vom avea mai frecvent furtuni. La asta ne așteptăm în viitor, să vedem o creștere a frecvenței de apariție a furtunilor și probabil a intensităților lor.

Rep: În Cehia a făcut ravagii o tornadă în regiunea Moravia de Sud. Cât de greu de prognozat sunt furtunile cu grindină de mari dimensiuni sau cele care produc tornade.

BA: Știm din ce în ce mai mult. Sunt o mulțime de studii despre cum se produc aceste fenomene. Înțelegem mare parte din mecanismele care duc la apariția grindinei de mari dimensiuni și a tornadelor. Meteorologii știu cum să le prognozeze. Față de o furtună obișnuită, față de acele condiții de instabilitate și umiditate, o furtună care produce tornade sau grindină de mari dimensiuni trebuie să se dezvolte într-o regiune în care există forfecare a vântului, și anume vântul să își schimbe viteza și direcția pe măsură ce urcăm în altitudine. Dacă avem acest condiții, umiditate, instabilitate, forfecare a vântului, atunci în acea regiune meteorologii emit avertizări. Știu că se vor forma furtuni și că există o probabilitate foarte mare ca acele furtuni să dezvolte fenomene severe, cum ar fi tornadele. Sunt relativ ușor de prognozat și ușor de observat cu radarele meteorologice. Însă este o artă o astfel de prognoză pentru că apare destul de rar în activitatea de zi cu zi a unui meteorolog și atunci de aici pot apărea mici probleme.