De ce este benefic rapelul cu Pfizer sau Moderna, după doza de Astra Zeneca?

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că cel mai probabil persoanele care s-au vaccinat cu prima doză de AstraZeneca vor putea face rapel cu un vaccin bazat pe ARN mesager (n.r. Pfizer sau Moderna), o decizie în acest sens urmând să fie luată săptămâna viitoare.

Gheorghiţă a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că există un răspuns din partea Comisiei de Epidemiologie care recomandă utilizarea acestei scheme de vaccinare.

“Al doilea lucru pe care aş vrea să îl dezbat este legat de schemele heterologe de vaccinare şi anume combinarea a două vaccinuri cu tehnologii diferite şi în mod particular este legată de schema de vaccinare în care prima doză a fost efectuată cu vaccinul de la compania AstraZeneca şi a doua doză se efectuează cu un vaccin pe bază de ARN mesager. La acest moment avem răspunsul din partea Comisiei de Epidemiologie este un răspuns care recomandă utilizarea acestei scheme, aşteptăm răspunsul şi din partea comisiei de Sănătate Publică de la nivelul ministerului după care vom reevala toate datele ştiinţifice şi vom anunţa săptămâna viitoare care va fi decizia finală”, a explicat Gheorghiţă.

El a anunţat că această decizie nu contravine recomandărilor Agenţiei Europene a Medicamentului.

“Foarte probabil că va fi adoptată în România această schemă heterologă de vaccinare, ţinând cont de faptul că avem date ştiinţifice la acest moment pe baza cărora să putem lua această decizie. Sigur că această decizie nu contravine recomandărilor Agenţiei Europene a Medicamentului, practic fiecare stat îşi face propria politică de sănătate publică, de vaccinare, bazându-ne pe date ştiinţifice care să certifice siguranţa şi eficacitatea acestor scheme de vaccinare”, a explicat Gheorghiţă.

Întrebat ce persoane pot face această schemă de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă a răspuns:  “Sunt identificate anumite categorii de persoane la care se poate lua în calcul administrarea unei doze de vaccin cu tehnologie diferită, indiferent care dintre ele, fie de la compania Biontech/Pfizer, fie de la compania Moderna, în general persoane de pildă sub 60 de ani, persoane de sex feminin, mai ales dacă utilizează contraceptive orale, sau persoane în care se află în primul an de la diagnosticul unei afecţiuni oncologice sau persoane care au antecedente tromboembolice, persoane care au antecedente trombocitopenie sau persoane care au ciroză hepatică cu sau fără trombocitopenie, fundamentarea fiind legată de faptul că această schemă pare că are acelaşi nivel de imunogenitate practic anticorpi care se obţin după cea de-a doua doză cu un vaccin diferit pe bază de ANR mesager ating cel puţin acelaşi nivel cu schema care folosea acelaşi tip de vaccin”.

Răzvan Cherecheș: La toamnă, vor fi din nou restricții în județele cu rată mică de vaccinare

Răzvan Cherecheș: Avem mai multe studii care au analizat o combinație „mix and match” a tipurilor de vaccinuri. Concluziile sunt că în combinație rezultatele imunologice pot să fie mai bune. Cel mai bun rezultat privind numărul de anticorpi l-au avut în continuare două doze de Pfizer sau Moderna. Dar ca și concluzie, combinațiile „mix and match” produc avantaje imunologice din cauza mecanismelor ușor diferite prin care produc imunitatea. În cazul vaccinului AstraZeneca, în mod specific, dacă a doua doză care se dă e Pfizer sau Moderna, rezultatul e mai bun decât dacă a doua doză este tot AstraZeneca.

Reporter: Și în plus că se înlătură administrarea celei de-a doua doze de AstraZeneca și a oricăror temeri mai mult sau mai puțin îndreptățite vis-a-vis de eventualele efecte adverse ale acestui vaccin.

RC: Pentru efectele adverse mai rare, respectiv tromboza venoasă centrală, această apărea doar după prima doză de AstraZeneca. Nu e o îmbunătățire semnificativă aici. Cel mai mare avantaj ar fi la nivelul imunității. Asta nu spune că două doze de AstraZeneca reprezintă un vaccin ineficient, ci doar că eficacitatea este mai bună în cazul în care a doua doză e Pfizer sau Moderna.

Rep: Aruncând o privire de ansamblu asupra vaccinării în România, putem vedea foarte clar că aceasta a încetinit foarte mult de la relaxarea restricțiilor. Am văzut că România vinde Danemarcei peste un milion de vaccinuri Pfizer. Multe centre de vaccinare se închid. Aș vrea să ne spuneți varianta dumneavoastră. Care credeți că sunt cauzele acestei încetiniri continue și, evident, a intenției de vaccinare în România și cu ce efecte, poate mai important, în perspectiva valului patru din toamnă despre care se vorbește?

RC: În condițiile în care este vară, înseamnă că ne petrecem mai mult timp pe afară sau stăm mai mult timp cu geamurile deschise, ventilația e mai bună în jurul nostru. Plus că avem deja un procent din populație care este deja vaccinată. Acestea lucruri fac să avem ratele de incidență atât de scăzute, așa cum le avem în acest moment. Cu toate acestea, atunci când va veni toamna, vom reintra în case din cauza ploii sau a vremii reci sau vom sta cu geamurile închise și vom începe să respirăm unii peste alții. Va începe să crească rata de incidență în toamnă, mai ales pe seama persoanelor nevaccinate. Va fi o creștere inegală. În județele care vor avea rate mari de vaccinare creșterea ratei de incidență va fi mai modestă, în tip ce în județele cu rate mici, cum sunt cele sub 20%, va fi o creștere semnificativă și reintroducerea restricțiilor. Problema este că în această perioadă s-a mers doar pe o campanie conservatoare și cu o abordare largă, în loc să se meargă pe o campanie focalizată pe diverse grupuri, cu mesaje customizate pentru diverse grupuri și cu oferirea de stimulente, care s-a demonstrat că funcționează într-o mulțime de țări. De exemplu, ca să le crească rata de vaccinare în mediul rural, unde informațiile ajung ai dificil, s-ar fi putut face o tombolă o dată pe săptămână cu cei care s-au vaccinat și să se dea ca și premiu un tractor. Ar fi stimulat categoric intenția de vaccinare.

Rep: Vorbim despre acest val patru din toamnă, generat cel mai probabil de tulpina Delta, care vedem că se răspândește din ce în ce mai mult, iar specialiștii spun că ar putea deveni dominantă. În această perspectivă, cât de grav ar putea fi acest val patru?

RC: Nu mă aștept să fie de o intensitate mai mare decât valul al trei pe care l-am avut în primăvară. Deși tulpina Delta este semnificativ mai infecțioasă, cam cu 60% mai infecțioasă decât tulpina alpha din Marea Britanie, vom avea un procent de populație care este vaccinată și care este distribuită printre restul oamenilor. Va fi o creștere inegală. Delta va deveni majoritară și la noi în România, cel mai probabil undeva la finalul lunii august, începutul lunii septembrie. Testul pentru noi ca să vedem ce se întâmplă va fi începerea școlilor la începutul lunii septembrie. Mă îndoiesc că peste vară se vor introduce sisteme de ventilație corespunzătoare în școli.

Ascultă: