Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Seceta și furtunile de nisip fac ravagii în Madagascar

Deficitul fără precedent de precipitații și intensificarea furtunilor de nisip au afectat grav cea mai mare parte a culturilor agricole din sudul Madagascarului, o regiune în care agricultura de subzistență joacă un rol esențial. Majoritatea culturilor au fost astupate de nisip iar populația nu poate supraviețui decât cu ajutoarele internaționale.

 

 

Organizația Națiunilor Unite a anunțat la începutul lunii mai că mai mult de 1,1 milioane de oameni din sudul îndepărtat al Madagascarului se află în situația de insecuritate alimentară gravă. Unele zone se confruntă deja cu un scenariu și mai dramatic, cum ar fi districtul Amboasary Atsimo, în care "aproape 14.000 de persoane se află într-o situație de nesiguranță alimentară catastrofală".

Gaëlle Borgia, corespondentă a France 24 în Madagascar, a vizitat recent regiunea Anosy, care include districtul Amboasary Atsimo, pentru a relata despre situația locuitorilor amenințați de foame și de raidurile comise de jefuitorii care le prădează culturile. "Oamenii se hrănesc cu rădăcini, cu frunze și cu larve", constată ea.

Atenționările și apelurile de ajutor continuă de câteva luni. David Beasley, directorul Programului alimentar mondial, a postat pe 25 iunie pe Twitter: „Dacă nu acționăm rapid, numărul persoanelor care se confruntă cu foametea va ajunge la 500.000 în câteva luni”.

Consecința schimbărilor climatice”

Într-un videoclip postat pe 3 iulie, David Beasley povestește despre călătoria sa în sudul Madagascarului, care se confruntă cu „cea mai gravă secetă din ultimii patruzeci de ani”. Potrivit lui, „aceasta este consecința schimbărilor climatice”. Astfel, Madagascar a devenit, potrivit acestui înalt oficial al ONU, prima țară din lume care experimentează foamea din cauza crizei încălzirii globale.

Aflat în țară din 2008, Xavier Poncin, director adjunct al organizației Action contre la Faim (ACF) în Madagascar, confirmă gravitatea situației din această zonă aridă și săracă, unde condițiile sunt în mod obișnuit dificile pentru activitatea agricolă. „Ultimii doi ani au fost marcați de un deficit puternic de precipitații”, explică el pentru France 24. Cât despre furtunile de nisip, au fost mult mai numeroase decât de obicei, mai ales între octombrie 2020 și martie 2021, provocând în unele locuri o întârziere semnificativă a creșterii culturilor.

Culturile de cereale, tuberculi și leguminoase au fost grav afectate. Recolta a fost destul de proastă încă din anul precedent, ceea ce a declanșat deja un deficit de alimente la sfârșitul anului 2020. Locuitorii se bazează pe producțiile lor pentru a acoperi perioada dintre două recolte. Totuși, rezervele actuale nu vor dura mult. „Suntem foarte îngrijorați de următoarele luni, totul va depinde de nivelul ajutorului umanitar pe care îl vor primi locuitorii”, explică Xavier Poncin.

Întoarcerea „kéré”

În cele 25 de clinici mobile dispuse de ACF în sudul insulei pentru comunitățile abandonate care nu beneficiază de structuri medicale apropiate, în fiecare zi sunt îngrijiți tot mai mulți copii care suferă de malnutriție acută. Activiști umanitari sunt, de asemenea, la fața locului și lucrează cu agenți guvernamentali pentru a încerca să le vină în ajutor. Împreună, ei încearcă să gestioneze o situație care este cu siguranță excepțională prin amploarea sa, dar nu nouă în această regiune.

„Aici vorbim de „kéré”, un cuvânt din dialectul Antandroy [principalul grup etnic care populează această regiune] care înseamnă „a muri de foame”. Din punct de vedere istoric, primul episod înregistrat datează din 1895 și a fost documentat de coloniștii francezi ajunși în sudul insulei. De atunci, au existat șaisprezece episoade similare", explică Mahatante Paubert, profesor și cercetător la Universitatea din Tulear, într-un interviu acordat cotidianului Le Monde.

"Kéré" apare atunci când cele trei regiuni sudice [Androy, Anosy și Atsimo-Andrefana] suferă simultan de lipsă de apă și hrană. Aceasta este situația actuală", precizează el.

Prin urmare, urgența constă în a aduce mâncare acestor locuitori în lunile următoare. Pe termen lung, proiectele de dezvoltare vizează în special înființarea culturilor care sunt mai rezistente în fața schimbărilor climatice și consumă mai puțină apă. Acest lucru este esențial deoarece resursele de apă reprezintă una dintre principalele provocări pentru viitorul populației locale, care deseori trebuie să fie aprovizionată cu cisterne.

 

Traducere de Magda Savițchi după articolul publicat de France24