Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Responsabilitatea individuală în țara unde oamenii încă așteaptă să facă statul

pexels-karolina-grabowska-42079081.jpg

Image source: 
pixabay.com

România abia a trecut de 4,8 milioane de persoane vaccinate anti-covid, în condițiile în care ar fi trebuit să atingem pragul de 5 milioane în urmă cu aproape o lună și jumătate. Cum arată profilul celor nevaccinați? Ce îi determină să facă această alegere? Greu de spus pentru că sunt grupuri diferite, fără o trăsătură comună, explică sociologul Barbu Mateescu. Statul român s-a bazat că dacă le va pune oamenilor vaccinul la dospoziție, aceștia vor fi responsabili și se vor imuniza. Dacă ei nu o fac, asta este...

S-a făcut foarte puțin în sensul convingerii oamenilor că vaccinul anti-covid e spre binele lor, crede sociologul Barbu Mateescu. Statul s-a bazat foarte mult pe responsabilitate individuală, iar asta e ceva cu care suntem obișnuiți mai puțin în România, avertizează el. Asta în contextul în care este încă un reflex puternic ca statul să facă, să dreagă.

Barbu Mateescu e de părere că statul nu a impus obligativitatea vaccinării anti-covid tocmai din cauză că nu se bucură de încrederea populației după anii de comunism și apoi de haos din perioada de tranziție. Mai bine oferim oamenilor șansa să se vaccineze și dacă ei nu o fac asta este, sumarizează sociologul abordarea autorităților române în privința pandemiei:

Barbu Mateescu: Nu am avut o campanie extraordinar de intensă din partea autorităților pentru a încuraja vaccinarea. Cine a vrut să se vaccineze s-a vaccinat. Pentru cine dorea să se vaccineze, dar nu putea să o facă din cauza distanței față de cel mai apropiat centru, am avut câteva inițiative acum două luni și nu foarte multe alte lucruri. Nu a existat o presiune foarte puternică din partea autorităților. Nu a  existat o campanie masivă de persuadare. Cine avea tot felul de griji sau semne de întrebare sau temeri a rămas cum era. Nu au existat niște factori care să îi facă să își schimbe părerea. Numărul deceselor înregistrate acum este mic. Nu există nici măcar o presiune din partea asta. Lucrurile au rămas nemișcate, în afară de faptul că oamenii care doreau să se vaccineze s-au vaccinat.

Reporter: De abia am ajuns la 4.799.000 de persoane vaccinate. Numărul celor imunizați zilnic cu prima doză e din ce în ce mai mic. Când tulpina Delta se va răspândi în rândul românilor neimunizați cum va fi să avem restricții identice și pentru vaccinați și pentru nevaccinați?

BM: Va fi un moment foarte interesant. Va deveni foarte important avocatul poporului. În măsura în care va exista o deschidere din partea autorităților în a spune că pentru oamenii vaccinați există aceste facilități și pentru cei nevaccinați există aceste constrângeri, or să apară o problemă constituțională, întrebarea dacă această discriminare, dacă această inegalitate de drepturi este justificată sau nu. Mă aștept ca avocatul poporului să se mobilizeze. Mă aștept ca Curtea Constituțională să îi dea dreptate. Vom avea un moment interesant.

Rep: În continuare numărul persoanelor în vârstă vaccinate este foarte mic. Totodată, acestea sunt cele mai vulnerabile în fața infecției. E doar o chestiune de timp până când numărul deceselor va începe să crească. Ce se va întâmpla atunci cu încrederea în vaccin?

BM: În clipa asta dacă nu te-ai vaccinat probabil că deja ai niște dubii apropo de vaccin sau nu ești un mare susținător al idee că ți-ar face bine. Nu cred că se mai poate face ceva din acest punct de vedere. Nu e ca și cum oamenii stau și se gândesc și ezită. Din punctul meu de vedere, până la apariția unor noi informații lucrurile sunt deja setate. Cine s-a vaccinat s-a vaccinat, cine nu, nu. Nu cred că mai e vorba de schimbarea părerii oamenilor.

Rep: Ce date avem acum despre profilul celor nevaccinați? Ce anume ar trebui să țintească o campanie de încurajare a imunizării?

BM: Nu am la dispoziție toate datele necesare. Ceea ce știu este că nu există o categorie de vârstă anume în jurul cărora persoanele nevaccinate să fie concentrate sau cel puțin nu era acum două săptămâni când am văzut ultima dată datele. Sunt anumite regiuni, dar îmi este neclar în ce măsură vorbim despre o rată redusă a vaccinări pentru că foarte mulți dintre locuitori sunt în străinătate. Spun asta pentru că dacă ați avea în față harta ratei vaccinări veți vedea că în Moldova, unde avem și migrația cea mai mare spre veste, rata vaccinării este mică. Am aceste semne de întrebare referitoare la care este totalul din care se calculează rata de vaccinare. Cel mai probabil atunci când e vorba de atât de mulți oameni, peste 10 milioane de persoane care nu s-au vaccinat, vorbim despre grupuri destul de diferite. Nu există o trăsătură comună. Probabil că orice campanie de comunicare ar trebui să fie grup cu grup, segment cu segment. Nu există un mesaj care să se potrivească la absolut toată lumea.

Rep: Ce soluții vedeți pentru deblocarea campaniei de vaccinare?

BM: În primul rând să existe un pic de mobilizare în sensul ăsta. S-a făcut foarte puțin. Nu e ca și cum paharul e deja plin de câte lucruri s-au făcut și nu se mai poate face nimic. De abia au fost câteva picături în pahar.

Rep: Statul consideră că dacă accesul la vaccin a fost înlesnit prin acele caravane de vaccinare sau prin faptul că nu mai trebuie să ne programăm, și-a cam făcut treaba.

BM: E o perspectivă bazată foarte mult pe responsabilitatea individuală. S-ar putea să fie un lucru foarte bun. Cred că oamenii care nu s-au vaccinat sunt foarte fericiți că nu sunt obligați să se vaccineze, că nu sunt presați non stop să se vaccineze, că nu există tot felul de măsuri care să îi oblige să se vaccineze. Este o line de atitudine și din partea statului și din partea lor, a cetățenilor și vom vedea consecințele. Dar dacă cineva va muri peste șase luni pentru că nu s-a vaccinat acum, știi că omul ăla a ales să nu se vaccineze. Din perspectiva asta e ceva cu care suntem mai puțin obișnuiți în România, responsabilitatea individuală. E încă un reflex foarte puternic ca statul să facă, să dreagă. Nu avem chiar întotdeauna mecanismele în stat ca să funcționeze la nivelul ăsta. Nu este o soluție corectă sau greșită. Sună un pic ciudat, dar e perspectivă destul de filozofică pe care și-o asumă statul. Ați avut posibilitatea, puteți să faceți lucrul ăsta și fiecare a ales dacă să îl facă sau nu.

Rep: La cum vedeți dumneavoastră societatea românească vaccinarea obligatorie cum ar suna?

BM: Chiar astăzi am citit cum vaccinarea pentru lucruri uzuale în România nu este unanimă, ci este majoritară într-o oarecare măsură. În ceea ce privește vaccinarea obligatorie mă gândesc la toate declinările negative. Motivul pentru care am o atitudine pesimistă este că pentru foarte mulți dintre oamenii care ar fi puși în fața situației de a se vaccina statul a însemnat foarte mult timp comunist. Statul a însemnat după aceea haos, hiperinflație, instabilitate. Nu există o încredere foarte mare în stat atunci când vine vorba de vaccin. Există un calcul al statului, al autorităților implicate în vaccinare, care au spus nu, decât să apăsăm această tastă, mai bine oferim oamenilor șansa de a se vaccina și dacă ei nu o fac asta este.