Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La Berlin, cei mai mulţi refugiaţi provin din Republica Moldova

moldoveni_la_berlin_rbb_4-8-21.jpg

Cetǎţeni din R. Moldova, la Berlin
Image source: 
TV/RBB

La Berlin sosesc zilnic între 60 şi 100 de oameni din Republica Moldova care solicitǎ azil. Numǎrul refugiaţilor din Moldova îl depǎşeşte pe cel din alte ţǎri. Autoritǎţile locale sînt depǎşite de situaţie.

Postul public de televiziune regional din Berlin (RBB) a difuzat un reportaj despre aşa numitul „turism de azil” şi trafic de persoane. În acest reportaj se atrage atenţia asupra numǎrului mare de cetǎţeni din Republica Moldova care solicitǎ azil în capitala Germaniei.

Reporterii de televiziune au încercat sǎ investigheze informaţiile cuprinse într-un apel alarmant al angajaţilor Oficiului de land pentru refugiaţi (LAF). În apelul adresat Administraţiei pentru integrare, muncǎ şi probleme sociale, din cadrul guvernului de land, angajaţii Oficiului se plîng cǎ le este fricǎ sǎ traverseze parcul din jurul taberei de cazare pentru refugiaţi, situat în cartierul berlinez Wittenau.

Acolo, se aratǎ mai departe, sosesc zilnic circa 100 de persoane din Republica Moldova care solcitǎ azil. Semnatarii mai vorbesc despre infracţiuni de contrabandǎ cu droguri, trafic de persoane şi despre starea de mizerie generalizatǎ din locaţia amintitǎ.

Filmînd şi cu camera ascunsǎ, reporterii au fost la faţa locului şi au descoperit acolo într-adevǎr o situaţie deplorabilǎ. Se pare, cǎ între unii dintre cei cazaţi şi personalul care trebuie sǎ asigure liniştea şi ordinea existǎ anumite complicitǎţi infracţionale. Reporterii au filmat, de asemenea, maşini în care au fost aduse persoane. Alte persoane au sosit cu maşini particulare, care nu au fost parcate în apropierea taberei.

Ajutoare în bani

Unele familii din Moldova, compuse din 10 persoane, încaseazǎ la sosire un ajutor în bani. Suma, în unele cazuri, poate fi de 4.500 de euro.

Echipa de televiziune a ajuns la concluzia cǎ în tabarǎ respectivǎ se aflǎ un numǎr mai mare de persoane decît cel înregistrat.

Oficialitǎţi au declarat reporterilor cǎ se poate vorbi despre un soi de „turism de azil”. La unii dintre cei veniţi la Berlin au fost descoperite documente din care rezultǎ că au depus cereri de azil şi în Danemarca sau Franţa. Unele maşini parcate aveau numere de inmatriculare din Letonia, Polonia şi Franţa.

Preşedintele grupului creştin-democrat din parlamentul land-ului Berlin, Burkard Dregger, a declarat cǎ vinovaţi de aceastǎ situaţie sînt ecologiştii şi social-democraţii din coaliţia guvernului de land. Persoanele care depun cereri de azil ar trebui sǎ primeascǎ doar alimente şi haine, dar nu şi bani.

De la începutul acestui an, poliţia a intervenit de 70 de ori dupǎ ce au fost semnalate numeroase infracţiuni, agresiuni, furturi şi consum ilegal de droguri.

Potrivit Oficiului de land pentru refugiaţi (LAF) în ultima perioadǎ a crescut numǎrul solicitanţilor de azil din Moldova. În centrul de primire din Berlin, în iulie, 60 la sutǎ dintre solicitanţi de azil au venit din Moldova.

Anul acesta au fost înregistraţi la Berlin 3.492 de refugiaţi care au depus cereri de azil. (În toatǎ Germania au venit în total 66.993 de persoane). Anul trecut au sosit la Berlin 4.589 de refugiaţi (în Germania: 89.904).

În ultimii ani, s-a constatat o creştere constantǎ a numǎrului persoanelor sosite din Moldova. Potrivit oficialitǎţilor land-ului Berlin, în anul 2019 au fost înregistraţi 729 de oameni, originari din Moldova. Împotriva primirii acestora s-au pronunţat atunci mai ales politicieni ai partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD). Atît politicieni ecologişti, cît şi cei din partea AfD au cerut sǎ se facǎ ceva ca situaţia socialǎ a persoanelor amintite sǎ fie amelioratǎ în ţara lor de baştinǎ.

În decembrie 2016, un tribunal din Berlin a respins plîngerea unui rom din Moldova care ceruse azil în Germania. Iniţial, cererea de azil a persoanei în cauza a fost respinsǎ drept nejustificatǎ. În solicitarea de azil, persoana a susţinut cǎ în Republica Moldova romii sînt discriminaţi, sînt victime ale rasismului cotidian şi ale violenţelor poliţiei. Tribunalul şi-a justificat decizia, precizînd cǎ nu existǎ indicii cǎ „romii din Republica Moldova sînt expuşi din partea statului unor mǎsuri de izgonire sau chiar de distrugere fizicǎ”.

 
Corespondență din Berlin de la William Totok