Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a ajuns tânăra arhitectă Oana Chirilă să salveze Băile Herculane

În urmă cu aproximativ patru ani, Oana Chirilă (27 de ani), o tânără studentă la Arhitectură, încărca un articol pe site-ul Bored Panda, în care atrăgea atenția asupra bijuteriilor arhitecturale ale stațiunii Băile Herculane, aflate într-o stare avansată de degradare.

Totul a pornit de la o vizită spontană pe care a făcut-o acolo cu câțiva colegi, în timpul studenției. Ea și un alt coleg au intrat printr-un geam spart în clădirea Baia Neptun, una dintre construcțiile-emblemă ale stațiunii de pe Valea Cernei (județul Caraș-Severin). A rămas, pe de o parte, fascinată de frumusețea interiorului clădirii, dar, pe de altă parte, dezamagită de starea de degradare în care se afla.

„La vremea respectivă, eram încă studentă la Arhitectură și ca orice student la Arhitectură, am fost puțin intrigată de starea Băilor. M-a frapat, în primul rând, frumusețea locului, dar și felul în care arătau Băile. (...) Nu ai cum să nu simți o frustrare că acel loc atât de minunat se află în starea în care se află”, își amintește tânăra.

Absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, cu licență și master în restaurare, Oana Chirilă și-a dorit de mică să devină arhitect. „Știu sau știam că vreau să fiu arhitect de la 10 ani, însă visam să fiu un mare arhitect, să fac clădiri înalte de sticlă și să fiu undeva, într-o altă țară și să practic acolo arhitectura. Deci nu mă vedeam făcând ceea ce fac astăzi, dar este perfect normal”.

Astăzi este un fel de doctor de clădiri, după cum spune chiar ea. Este și unul dintre motivele pentru care a ales să se implice în conservarea patrimoniului: „atunci când restaurezi un monument istoric ești mai degrabă un mic doctor care se lasă ghidat de clădirile respective în sine, nu neapărat de ceea ce îți dorești tu ca și arhitect”.

În 2017, a fondat, alături de trei colegi, Asociația Locus, o organizație non-guvernamentală care are ca scop salvarea și promovarea patrimoniului cultural, arhitectural, urbanistic și natural din România. 
Unul dintre proiectele Asociației este Herculane Project, care are ca obiectiv  includerea Ansamblului Arhitectural în patrimoniul UNESCO. Proiectul are două mari componente: primul reprezintă reactivarea Băii Neptun, iar cel de-al doilea include diverse proiecte culturale, prin care se dorește reactivarea culturală a stațiunii.

 „Avem o familie, Herculane Project, și eu sunt mama”, ne spune Oana Chirilă, recunoscând cât de mult contează implicarea personală în astfel de proiecte.

Totuși, tânăra recunoaște că demersul a fost destul de dificil, mai ales la început. „La momentul respectiv, eram niște mici studenți care nici nu știau foarte multe despre domeniul în care tocmai intrau, trebuia să devenim niște mediatori, să colaborăm cu instituțiile statului”. În timp, a căpătat mai multă experiență. Recent, a devenit consilieră la Cancelaria Prim-Ministrului. Speră în continuare că astfel salvarea patrimoniului cultural autohton să fie mai bine promovată, dar și finanțată.

Drumul până la restaurarea sau reabilitarea clădirilor istorice este unul anevoios. „Sunt momente în care simți ca ai ajuns prea târziu acolo. Clădirea se degradează constant, iar noi venim mult mai încet din spate cu intervențiile punctuale pe care le facem noi și care sunt destul de dificile având în vedere că ea trebuie restaurată”, explică ea.

Visul tinerei este să vadă clădirea din Băile Herculane restaurată, să vadă acolo oameni care vin în concediu, pentru a se relaxa și pentru a face băi și tratamente, mai ales că momentan, au loc doar intervenții de urgență pentru a stopa, în măsura în care se poate, degradarea clădirii. În aceeași măsură, și-ar dori să poată extinde programul de reabilitare și la alte clădiri istorice din țară.