Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poliția belgiană responsabilă de atentatele jihadiste din Europa?

167807947_4001964556513525_8691373566437780816_n.jpg

politia belgiana
O parte din inacțiunea poliției privind terorismul este explicată prin lipsa de mijloace umane și materiale
Image source: 
Police Federale/Facebook

Procesul teroristului Salah Abdeslam se deschide în 8 septembrie la Paris. Poliția belgiană este ținta multor critici privind prevenirea actelor teroriste care au lovit Europa în ultimii 20 de ani. Cuiburile teroriste de la Bruxelles și Verviers nu au fost bine supravegheate, multe informații s-au pierdut iar anchete necesare nu au avut loc niciodată. 

Din acest val de critici reiese că Belgia a permis comiterea acestor fapte prin inacțiune. 

Încă din anii 2000 se prefigura la Molenbeek, cartier sărac din Bruxelles, un val de delicvență nu mereu minoră. Moartea comandatului afgan Massoud în 2001 este legată de Molenbeek, asasinarea lui a fost pregătită aici. 

Atentatele de la Madrid din 2004 au fost și ele în parte pregătite tot în Molenbeek. 

In acei ani, poliția belgiană supraveghea discret și fără mare entuziasm locurile din acest cartier cunoscut mai ales pentru delicvența legată de trafic de droguri și furturi de mașini. 

Radicalizarea tinerilor din Bruxelles nu părea atunci să fie cu adevărat o problemă, cu atât mai mult cu cât ea nu va prinde contur decât ani mai târziu, odată cu războiul din Siria. 

Si astfel, așa cum reiese din anchetele multiple conduse de presa europeană în ultimii ani, poliția belgiană începe să fie informată despre acte de radicalizare prin 2014. Ne aflăm atunci cu peste un an înainte de seara zilei nefaste de 13 noiembrie 2015. 

Conform cotidianului francez Le Monde, poliția belgiană a avut informații pertinente și ar fi trebuit să-i supravegheze atent pe trei frați franco-marocani locuind în Molenbeek: Brahim, Mohamed și Salah Abdeslam. 

Brahim, despre care se știa mai ales că era implicat în trafic de stupefiante, îl va antrena apoi pe Salah la Paris în 15 noiembrie, nu înainte de a transporta din Ungaria în Franța trei simpatizanți ai cauzei jihadiste. Cei trei veneau din Siria și ajunseseră la Budapesta odată cu valul de migranți care au intrat în UE în 2015 prin Grecia. 

Și tot în Grecia au fost schițate în 2014 planurile atentatelor de la Paris de catre Abdelhamid Abaaoud, tânăr belgian fugit spre Siria de care în acel moment poliția belgiană nu mai știe nimic. 

Al treilea frate Abdeslam, Mohamed, pare mai liniștit. In momentul atentatelor este angajatul primăriei din Molenbeek, sau cel puțin așa pretinde pe platourile de televiziune unde devine o vedetă în noiembrie 2015. 

Adevărul apare mai apoi: Mohamed fusese de fapt concediat de primărie fiindcă nu se mai ducea la lucru iar un cazier exista pe numele său – omul fusese hoț de cadavre pe vremea când lucra ca șofer la serviciile de Salvare. Primăria care l-a angajat apoi nu era la curent cu acest fapt. 

Belgia este deci în centrul planificării atentatelor din 13 noiembrie, gândite în Grecia de Abaaoud care prin 2015 se află deja în Siria. Acolo a fost localizat ulterior de serviciile de securitate belgiene în urma unui video pe care Statul Islamic îl promova și al cărui protagonist era belgianul de 21 ani. 

Acel moment pare crucial pentru ceea ce a urmat. Presa belgiană trage un semnal de alarmă. Ceva se întâmplă și acel ceva își are epicentrul în Belgia. 

Iar  la Paris, la începutul anului 2015 atentatele de la Charlie Hebdo sunt înfăptuite cu ajutorul unor arme cumpărate cu bani trimiși din Belgia, mai precis din Molenbeek. 

Și un alt video de propagandă a Statului Islamic îi va arata în 2015 pe Abaaoud și pe Brahim Abdeslam împreună în Siria. 

Poliția belgiană a fost însă incapabilă să conecteze atunci faptele și numele care apăreau ici și colo prin dosare. Implicarea lui Abaaoud , a verișoarei sale Hazna și a fraților Abdeslam în execuția ziariștilor francezi nu a apărut atunci clară. 

In ciuda unor informații furnizate anchetatorilor francezi, nici pentru Franța situația nu s-a limpezit atunci. 

Si doar la trei săptămâni după atentatele de la Charlie Hebdo – și cu 11 luni înainte de cele din 13 noiembrie -  o anchetă este deschisă la Bruxelles vizându-l pe Salah Abdeslam care ar fi putut încerca să plece în Siria.

Aceasta nu va da roade. 

In seara zilei de 13 noiembrie 2015 Brahim și Salah au ajuns la Paris. Cei doi au plecat din Molenbeek. Acolo s-au întâlnit cu restul echipei. In total 9 teroriști se aflau la Paris înainte de ora 21h și apoi grupul s-a împărțit în trei. 

Le Stade de France, Le Bataclan, Le Boulevard Voltaire: cele trei puncte sunt atacate aproape simultan; primul atac, cel de la Stade de France și singurul auzit în direct la televizor în cursul meciului de fotbal Franța-Germania se soldează doar cu moartea teroristului. 

Salah Abdeslam se află acolo și decide să renunțe. Nu știa că fratele său Brahim era deja mort fiindcă se explodase lângă o terasă plină de lume pe Boulevard Voltaire. Nu știa, dar va afla apoi, că la Bataclan prietenii săi făceau un măcel. 

Salah a aruncat centura cu care ar fi trebuit să se explodeze și a sunat un prieten din Bruxelles care il va aduce în acea noapte cu mașina înapoi în Belgia. 

Poliția era deja în alertă maximă. Ca toate mașinile ce au trecut atunci frontiera, și mașina în care se afla Salah a fost verificată. Dar polițiștii belgieni și francezi nu știau ce sau pe cine caută. Salah, speriat dar totuși stăpân pe sine, a purtat o conversație politicoasă cu forțele de ordine care l-au lăsat apoi să-și vadă de drum.

Abia a doua zi poliția începe să vadă pe lângă ce oportunitate a trecut. Omul este negăsit. El va fi arestat doar patru luni mai târziu, la Molenbeek, dar din greșeală. 

In martie 2016 o forță de poliție franco-belgiană încercase să percheziționeze un apartament din cartierul Forest din Bruxelles despre care știa că este nelocuit, dar unde ar fi putut fi indicii privind o celulă teroristă. Descinderea s-a soldat însă cu victime întrucât în interior se aflau câțiva teroriști. Ei au fost omorâți atunci de poliție, iar unul singur a scăpat pe geam. Amprentele lăsate pe un pahar au dovedit apoi că acela era Salah Abdeslam. 

Astfel s-a știut că Salah este în continuare în Bruxelles. Arestarea lui s-a produs câteva zile mai târziu într-o casă aflată lângă locuința părinților săi, în Molenbeek. 

Si astfel se închide provizoriu această lungă poveste a terorismului made in Belgium, sub nasul poliției belgiene și a coordonării UE antiteroriste. 

Un nou capitol se va deschide imediat după 18 martie 2016, anume în 22 martie când două atentate sunt comise la o oră diferență la aeroportul și la metroul din Bruxelles. Și aici, aparatul de securitate și justiția belgiană sunt puse în cauză. 

Iar procesul lui Salah Abdeslam care se deschide la Paris va aduce poate noi elemente ale greșelilor comise de aparatele menite să preîntâmpine astfel de dezastre. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan