Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid-19: de ce pierde știința teren în fața fake news-urilor

Fake news-ul și dezinformarea fac victime pe bandă rulantă. La 9 luni de la debutul campaniei de vaccinare puțin peste 30% din populația României s-a imunizat. Ceilalți 70% resping această idee și devin cea mai vulnerabilă categorie din valul 4 al pandemiei. De ce avem tendința de a discredita știința în favoarea opiniilor neavizate aflăm de la Flavia Durach, lector universitar la SNSPA, Nicoleta Fotiade este experta in educație media și Mircea Toma, reprezentat CNA.

Din bula de Facebook Dana Budeanu trimite informații false despre pacienții internați pe secțiile de terapie intensivă

 

Un fake news care atrage atenția Departamentului pentru Situații de Urgență forțându-l să transmită o dezmințire în presă în care susține că datele prezentate de persoana Dana Budeanu se înscriu în spectrul informaţiilor false.

Olivia Steer este cunoscută pentru părerile sale controversate, atât în ceea ce privește vaccinul, cât și în privința altor probleme delicate. Recent a scris pe Facebook că nu merge niciodată la doctor și a militat împotriva investigațiilor care ar putea depista cancerul de col uterin sau pe cel de sân, capitol la care Romania ocupă un loc fruntaș.

Toate aceste naratiuni au prins atat de bine pentru ca nu mai avem incredere in stiinta spune Flavia Durach, lector universitar la SNSPA. Specialista atrage atenția că mesajele oficiale de la autorități se propagă de până la 6 ori mai încet decat fake news-urile si mesajele de dezinformare.

Pandemia a dovedit o dată în plus că nu puţini sunt tentaţi să creadă diverse teorii ale conspiraţiei. Nicoleta Fotiade este expertă in educație media la Mediawise Society. "Dezinformarea a fost acolo de foarte mult timp și este mai amplă din cauza rețelelor de socializare spune Nicoleta Fotiade. Ea susține că publicul are nevoie de educație pentru competențe media și digitale ca să înțeleagă cine dezinformează. Nicoleta Fotiade, expertă educație media: În prezent abilitățile noastre de a distinge între informații sunt destul de scăzute 

Pe valul de fake news s-au ridicat în ultimul an și jumătate multe voci stridente care au reușit să capteze atentia unei părți a publicului. Flavia Groșan este una dintre ele – medicul orădean a fost vedetă la Antena 3 și România Tv în primăvară când susținea că a vindecat „de acasă” 1.000 de pacienți infectați cu COVID-19 cu o schemă personală de tratament. Groșan afirma în cadrul emisiunilor că nu recomandă spitalizarea pacienților cu COVID-19 și că terapia cu oxigen provoacă edem cerebral. Mesajul ei a ajuns la public, medicii confruntându-se și acum cu numeroase cazuri de pacienți care au refuzat terapia cu oxigen, odată ajunși la Terapie Intensivă.

Cazul a intrat în atenția CNA care însă a ales să sancționeze cele două posturi doar cu somație scrisă. Mircea Toma, reprezentat CNA explică de ce sancțiunea nu a fost mai aspră. El mai spune că procedura de lucru a CNA va fi modificată si orice subiect legat de pandemie va intra cu celeritate în discuția comisiei.

Un sondaj la nivel național, realizat de INSCOP Research anul trecut arată că 55% dintre cei care au participat la studiu erau de părere că, în foarte mare și mare măsură, fusesera expuși în ultimele luni la știri false. 42,6% spuneau că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc. Din sondaje reiese că publicul are capacitatea de a distinge între sursele serioase și cele îndoielnice, expertii spun insa ca si aceasta informatie este mai degrabă un false friend decât o realitate.

 

Toate edițiile emisiunii Tânăr în Europa: https://www.rfi.ro/tag/tanar-europa

 
Tânăr în Europa cu Andreea Pietroșel