Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și totuși, câți oameni a ucis epidemia de fake news?

fake_news.jpg

Image source: 
pixabay.com

Președintele Klaus Iohannis a abordat ieri problema dezinformării, vorbind la festivitatea de deschidere a anului universitar din cadrul Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti. În actualul context sanitar dar și social extrem de complicat, gestul președintelui este semnificativ.

”Din nefericire, în ultimul an, pandemia de COVID-19 a fost dublată de o epidemie a dezinformării, prin care ani și ani de formare medicală au ajuns să fie contestați în baza unor opinii fără fundament științific sau chiar în baza unor dezinformări deliberate care circulă pe rețelele de socializare.

Această epidemie de fake news a pus la îndoială eficiența vaccinurilor obținute prin metode perfecționate de-a lungul anilor. Toate acestea fac munca dumneavoastră – deja grea – mai dificilă decât ar trebui”, a spus președintele.

Este semnificativ faptul că șeful statului alege să abordeze tema dezinformării în fața tinerilor mediciniști. Într-adevăr, în această perioadă de pandemie dezinformarea costă vieți la propriu. Și poate că experții vor veni, la un moment dat, cu un studiu care să ne arate câte dintre milioanele și milioanele de morți înregistrate pe planetă din cauza pandemiei erau, totuși, evitabile în lipsa dezinformării și a știrilor false.

 

O problemă veche

Problema este că am fi putut acționa mai din timp asupra fenomenului și da, astăzi numărul morților ar fi fost mai mic – așa cum spun medicii, prevenția este cel mai bun tratament.

Numeroase studii apărute în ultimii ani au arătat vulnerabilitatea societății românești în fața dezinformării și fenomenului fake news.

Încă din 2017, o cercetare sociologică realizată de think tank-ul slovac GLOBSEC în șapte țări din Europa Centrală și de Est, plasa România pe locul 1 după ponderea celor care cred în știri false: 37%. Românii erau urmați, la mare distanță, de slovaci (12%), polonezi și cehi cu câte 9%. 

Cercetarea mai arăta că 57% dintre români credeau că realitatea este profund diferită de cea reflectată de mass-media. Și mai mult de un sfert considerau site-urile de propagandă și dezinformare ca fiind surse relevante.

În timp ce o cercetare realizată de think-thank-ul român Global Focus Center în 2018 atrăgea atenția asupra vulnerabilităților din societatea românească în fața propagandei rusești.

Potrivit studiului, niveluri ridicate de permeabilitate la propagandă sunt înregistrate în special în ceea ce privește exploatarea inegalităților sociale și a faptului că instituțiile publice nu furnizează bunurile publice și serviciile așteptate de cetățeni.

În vara anului 2020, deci în plină pandemie, o analiză publicată de Politico și preluată și de cotidianul italian La Repubblica, pornea de la datele unui sondaj potrivit căruia peste 40% dintre români credeau că noul coronavirus e o armă biologică fabricată în SUA.

 

Am fi avut timp să acționăm

Cum s-ar spune, vulnerabilitățile erau cunoscute, alarma fusese trasă de ani și ani de zile. Acum, când România se află pe ultimele locuri în Europa la vaccinare dar pe primele la îmbolnăviri și mortalitate, o simplă enunțare a problemei dezinformării nu mai poate reprezenta un răspuns suficient.

Statul român, ca garant al legii și ordinii, dar și ca furnizor de servicii și bunuri publice, ar fi avut timp să acționeze și nu să privească de pe margine cum, prin intermediul unei puzderii de televiziuni și situri, dezinformarea ajunge să facă agenda publică.

România a intrat în pandemie nu doar cu sistemul medical nepregătit – asta s-a întâmplat, mai mult sau mai puțin, în toată Europa și în toată lumea.

Vestea mai proastă este că România a intrat în pandemie și profund nepregătită din punct de vedere educațional și societal.

Faptul că președintele abordează tema dezinformării la facultatea de medicină este, în cele din urmă, un semn că această maladie este măcar conștientizată. Iar conștientizarea poate fi primul pas către ameliorare și vindecare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 5 octombrie 2021