Ratele la creditele pentru locuințe vor crește cu până la 2,5% (analist)

Dragoș Cabat: Având în vedere că inflația este la niveluri înalte pentru perioada recentă, atât în România, cât și la nivel mondial și că cel puțin până la sfârșitul anului inflația va rămâne la niveluri ridicate, așteptările erau foarte clare că mai devreme sau mai târziu Banca Națională va trebui să ridice dobânda de politică monetară și să înceapă acest drum care va continua și în lunile următoare. Odată ce crește dobânda de politică monetară cu siguranță vor crește, în ordinea aceasta, mai întâi dobânzile la credite și apoi și dobânzile la depozite. De altfel, era neapărat  necesar dacă băncile vor să se mai finanțeze și de la populație și nu numai de la Banca Națională și de pe interbancar, să ofere și dobânzi la depozite măcar apropiate de inflație, dacă nu chiar real pozitive, adică mai mari decât inflația așteptată.

Reporter: Am văzut că indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut foarte mult. E vorba în special de creditele la locuințe. La ce să ne așteptăm în perioada următoare? Cum se traduce asta în ceea ce privește evoluția ratelor la creditele la case?

DC: Trebuie în continuare ca toate dobânzile, pornind de la dobânda de politică monetară în sus către dobânda ROBOR și dobânzile la toate creditele, pe toate maturitățile, inclusiv cele pe termen lung aferente creditelor la locuințe, să crească în perioada următoare. Acest lucru va însemna că oamenii vor scoate din buzunar mai mulți bani pentru a plăti ratele la casă și la celelalte credite pe care le-au făcut. Este normal în situația în care inflația este ridicată și este posibil ca și moneda națională să continue tendința de depreciere sau chiar să își accentueze tendința de depreciere față de moneda unică euro.

Rep: Să ne așteptăm la o creștere mare a ratelor la case sau ceva în limite rezonabile, așa cum se mai întâmplă când acești indici variază?

DC: Nu chiar așa de mult, e posibil orice între 0.5% și 2%, maxim 2.5%. Nu este ceva chiar dramatic, dar pentru omul de rând, mai ales pentru cel care și-a luat credite până spre limita veniturilor lui disponibile poate însemna o oarecare presiune.

Rep: Celălalt indicator important care influențează valoarea ratelor la creditele ipotecare, IRCC, indice de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, credeți că va evolua în același mod? E indicatorul care influențează valoarea ratelor la împrumuturile luate după luna mai 2019 până în prezent.

DC: Sigur că da. Cei doi indicatori, ROBOR și IRCC, merg în paralel. Uneori există un defazaj de timp între cei doi indicatori. Dar ei merg în paralel pentru că, până la urmă, măsoară ca același lucru. IRCC a fost introdus pentru o așa zisă mai bună acuratețe, dar diferențele nu sunt foarte mari între cei doi indici. Mai degrabă este o diferență de timp și nu una de valori. Ambii indicatori ar trebui să se ducă în sus. În momentul acesta ei sunt ținuți de dobânda de politică a Băncii Naționale. Băncile au oricând posibilitatea să se împrumute de la Banca Națională și de pe interbancar și mai puțin de la populație.

Rep: Aceste variații care ne afectează pe toți cei care avem credite pot fi puse și pe seama crizei politice? Pot fi suprapuse pe cea sanitară? Cât de mult contează lucrurile din acest punct de vedere?

DC Da, sunt doi factori majori. Pe de o parte e factorul extern care e legat de creșterea prețului la energie peste tot în lume. Iar aici România nu are ce să facă în mod special. Criza sanitară pe de o parte este un factor extern. Afectează toate țările, dar pe noi ne afectează mai tare pentru că în ultima vreme noi avem mai mulți bolnavi. E posibil să ne afecteze mai mult timp și mai dur decât pe alte țări. Este și criza politică. Aceasta este internă și o vom resimți puternic în perioada următoare.

Ascultă: