Haosul CNA: Doar 6 sesizări #fakenewsCovid, rezolvate în 4 luni. Transcrierea emisiunilor se face „de mână”

Cum ne apără CNA de el însuși?

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este autoritatea însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de programe audiovizuale. Cu alte cuvinte, atunci când, prin intermediul posturilor de radio și de televiziune, ajung la publicul larg informații mincinoase, CNA trebuie să sancționeze aceste derapaje care, în ultimii doi ani, au avut ca principală țintă tot ce înseamnă pandemie, coronavirus și vaccinare.

Numai că, nu de puține ori, CNA fie trece cu vederea fake news-urile din prime time-ul televiziunilor, fie sancționează prea blând sau tardiv diversele derapaje. Posturile plătesc amenzile care în general sunt de ordinul câtorva mii de lei, iar lucrurile merg mai departe.

Mai mult, în plină criză pandemică, CNA nu s-a putut întruni timp de mai multe luni pentru că Parlamentul nu a validat noii membri. Practic, presa din sectorul audio viziual a funcționat fără un control avizat în ceea ce privește calitatea și veridicitatea mesajelor pe care le-a transmis publicului cu privire la pericolul pe care îl reprezintă Covid 19, răspândirea și tratarea acestei boli și, în final, imunizarea împotriva ei.

Lucrurile nu au mers mult mai bine nici după ce Consiliul Național al Audiovizualului și-a reluat activitatea, după cum reiese din informațiile dezvăluite făcute la RFI de scriitorul Mircea Toma, membru al CNA.

6 sesizări, în 4 luni

Mircea Toma: Am propus Consiliului și Consiliul a fost de acord în unanimitate să judecăm cu celeritate toate sesizările făcute pe subiectul pandemiei pentru că am fost puși în situația să judecăm emisiuni cu vechime de aproape 6 luni. S-a creat un decalaj mare datorită celor 4 luni în care CNA nu a lucrat, așteptând ca Parlamentul să confirme noii membri. Din luna iunie, de când am început să lucrez efectiv în Consiliu, am întâlnit 6 sesizări (n.r. fake news despre pandemie și vaccinare). Unele sesizări au fost făcute pe o serie de emisiuni.

Reporter: Atât de puține, doar 6 sesizări? Făcute de telespectatori sau de cine?

MT: Făcute de telespectatori și cred că și sesizarea unuia dintre colegi. Toate aceste sesizări s-au concretizat în sancțiuni.

Știu că sunt producători chitiți contra vaccinării. Îi știu

Rep: Autosesizarea CNA nu este un lucru la care ar trebui să se lucreze, dacă în atât de multe luni au fost doar 6 sesizări? Știm bine câte derapaje în legătură cu pandemia și fake news-uri legate de vaccinare circulă aproape zi de zi, domnule Mircea Toma. Rezultatul îl vedem. România are 30% populație vaccinată, mai puțin decât jumătate din media Uniunii Europene. Nu e singura cauză, dar este una importantă această circulație aproape nestingherită a fake news-urilor.

MT: Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu domnul Gheorghiță, la care am invitat și principalii reprezentanți ai posturilor de televiziune, posturi de știri și generaliste naționale. Am avut o întâlnire despre care eu îndrăznesc să spun că care sper să producă efecte și la nivelul responsabilizării producătorilor din televiziuni. Știu deja că sunt niște producători (n.r. producători tv) chitiți contra vaccinării. Îi știu. Dar eu nu pot să cer o monitorizare pe o anume televiziune pe o anume producție. Asta ar însemna să mă antepronunț. În al doilea rând, foarte multe emisiuni au șansa să scape de decizia fermă a CNA pentru că informațiile transmise acolo, informații false, pot fi interpretate în dezbaterea din CNA ca fiind opinii. Opiniile nu pot fi sancționate așa cum pot fi sancționate informațiile false. Parte din aceste pseudo opinii, care, de fapt, sunt informații false, ar putea fi diagnosticate ca false dacă am avea la îndemână un partener care să pună degetul pe subiectul foarte precis al minciunii.

Rep: Cine ar trebui să fie acest partener care să vă ajute să identificați știrile false?

MT: Colegiul Medicilor mi se pare că poate să fie partener.

Rep: Totuși, sunt lucruri destul de clare, domnule Mircea Toma. Spre exemplu, că vaccinul duce la sterilitate. E o afirmație făcută chiar de un parlemntar al României cu mai multe ocazii. Aceasta depășește limitele evidente ale unei opinii și înțelegem cât de mult rău poate face emiterea unei astfel de informații dacă un influencer sau un formator de opinie sau un om cu imagine publică puternică o răspândește.

MT: Este foarte clar ce ați spus. Acum este ușor de identificat. De altfel am și avut o emisiune în care exact pentru acest tip de enunț s-a administrat o amendă.

Rep: Vă mai amintiți ce cuantum avea această amendă?

MT: Amenzile sunt între 5.000 și 20.000 de lei.

În secolul 21, emisiuni transcrise integral „de mână”

Rep: Cum facem să nu mai scape atât de multe derapaje, în special la posturile TV, domnule Mircea Toma? Să nu fie doar 6 sesizări în termen de câteva luni. Când ar putea să fie 6 sesizări pe zi. Cum facem să amendăm aceste derapaje pentru a le descuraja pe viitor?

MT: Voi încuraja ascultătorii RFI ca atunci când pică pe o emisiune care în mod evident descurajează oamenii să se vaccineze să facă sesizare. E foarte simplu. Pe site e un formular. Nu trebuie să facă trimitere la lege. Trebuie să spună ziua, ora și eventual numele emisiunii, dar nici nu e nevoie. Și subiectul, că este despre covid. Atunci intră cu viteză direct pe masa noastră de analiză. (...) Volumul de muncă a persoanelor care lucrează la monitorizare este foarte mare. Ei trebuie să transcrie de mână. Suntem într-o instituție care nu a beneficiat de nicio investiție de 20 de ani, de când există.

Rep: Câte persoane lucrează la monitorizare?

MT: Nu știu să vă spun cu exactitate. Sunt undeva la 15 persoane. Transcriu o emisiune lungă de o oră, o dezbatere, toată emisiunea, deși relevantă e doar o parte din emisiune, dar așa e regulamentul după care funcționează ei acum.

Rep: De ce nu solicită CNA deschiderea unor noi posturi dacă e nevoie de mai mulți oameni care să supravegheze tot ce se debitează la televiziuni?

MT: Sunt scoase la concurs acum și nu s-a prezentat nimeni...

Rep: Care credeți că este principala problemă a acestei instituții de când sunteți membru în Consiliul CNA, așa cum spuneați din luna iunie?

MT: Consolidarea infrastructurii. Nu știu dacă ați mai auzit de vreo instituție în România care să folosească un soft care se numește foxpro. Eu dau de lucru unor oameni care transcriu de mână. Sunt softuri astăzi care pot să convertească voce în scris și scris în voce.

Rep: Exact la asta mă gândeam...

MT: Există un proiect finanțat, câștigat, de 18 milioane de euro pentru dotarea întregii rețele și așteaptă la coadă pentru că s-au epuizat fondurile pe linia de finanțare de fonduri europene despre care vorbesc. 

Ascultă:

Lentoarea CNA, mână în mână cu netransparența autorităților

Până la modernizarea CNA, despre care se vorbește de mulți ani, dezinformările și fake-news-urile legate de pandemie și vaccinare circulă aproape nestingherite în talk show-uri, la știri, în presa online, dar și pe rețelele de socializare. Cum s-a ajuns în această situație extrem de îngrijorătoare tradusă în final prin neîncrederea sporită a unor persoane față de vaccinarea anti-Covid? RFI a întrebat-o pe Codruța Simina, de la Press One. Ea subliniază că lipsa de transparență a autorităților în comunicarea legată de pandemie are efecte foarte grave și crează condiții propice pentru apariția și propagarea dezinformării.

Codruța Simina: Prima și cea mai bună măsură pe care ar putea să o ia guvernul României ar fi să fie mult mai transparent cu informațiile publice. Să comunice complet seturi de date, cum iau decizii, cine sunt membrii acestor grupuri care iau decizii în timpul pandemiei, care sunt datele științifice care stau la baza deciziei lor. Problema pe care noi o avem în momentul acesta cu efectele dezinformării și efectele conținutului fals sunt generate în bună măsură de faptul că atât cei care au coordonat vaccinarea, mă refer la premier și la domnul Gheorghiță, cât și cei care au anunțat măsuri la televizor au lăsat impresia că nu sunt transparenți în felul în care iau aceste decizii și, în al doilea rând, că le iau mai degrabă politic decât bazate pe niște concluzii științifice. Atunci lumea și-a pierdut încrederea în ei. Și s-a mai întâmplat ceva. Această lipsă de informații, acest gol de informații s-a umplut imediat cu alte explicații pe care oamenii le aveau multe dintre ele au fost dezinformări și conținut fals. Dacă mă întrebați care este influența conținutului fals și al dezinformării, putem să ne uităm în Parlament și să vedem un partid care a apărut acolo exact pe acest fond.

Reporter: Evident vă referiți la AUR...

CS: Da, bineînțeles. Această lipsă cumplită de transparență a făcut ca Emilia Șercan, colega noastră de la PressOne a ajuns să fie nevoită să dea pe surse cine face parte din grupul de comunicare strategică a guvernului. Ce ne spune asta? Ce îmi spune mie, ca cetățean faptul ăsta? Iar după aceea aceleași instituții vin și îmi spun să mă vaccinez că nu există niciun risc. Refuză să vorbească despre posibile efecte secundare. Eu câtă încredere am în ceea ce îmi recomandă ei?

Rep: Multe dintre informațiile false care circulă despre pandemie și despre vaccinare sunt proliferate în prime time la posturile de televiziune. Cum considerați că reacționează autoritățile abilitate, CNA spre exemplu, în combaterea acestui fenomen?

CS: În primăvara acestui an, când România era în plin val trei al covid, CNA nu s-a întâlnit trei luni.

Rep: Așa este. A fost amânat până la validarea membrilor...

CS: CNA nu s-a întâlnit trei luni, CNA fiind garantul interesului public în ceea ce privește conținutul audiovizual.

Rep: Și știm bine ce s-a întâmplat în acele luni la o sumedenie de posturi de televiziune.

CS: Da, în acele luni am avut recomandări de tratamente bazate pe niște studii foarte subțiri și neconcludente, prezentate ca și cum ar fi fost tratamente minune. Să nu uităm că am avut o săptămână în care s-au golit farmaciile veterinare de ivermectină, care era recomandată la televiziuni drept tratament. Au fost și alte medicamente și alte tratamente, foarte multe opinii prezentate drept fapte. Iar CNA nu a fost acolo să reglementeze.

Rep: Dacă pe acest domeniu al audiovizualului există, totuși, CNA, care și-a reluat acum activitatea și presupunem că vor face o treabă mai bună de acum încolo - au transmis că vor trata cu celeritate sesizările care țin de fake news legat de pandemie și vaccinare - pentru mediul online lucrurile sunt mult mai complicate. Aici se face suficient pentru combaterea dezinformării? Ce s-ar putea face? E o întrebare destul de dificilă. Se pune și la nivel internațional.

CS: Se pune și la nivel internațional, dar spre deosebire de unele țări care au constatat că au o problemă cu dezinformarea, ceea ce lipsește în România constant și fundamental este să trecem de nivelul în care politicienii se acuză între ei de fake news și să începem să vorbim la modul serios despre cum ne afectează adevăratele știri false, nu declarațiile politice. La noi opinia publică vorbește despre subiectul ăsta, dar el încă nu a ajuns în politică pentru că politica beneficiază din plin de efectele acestui fenomen.

Ascultă: