Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia între Polexit și PiS-exit

Începând cu ziua de joi când Tribunalul Constituțional al Poloniei a respins principiul întâietății dreptului European, toată lumea a început a-și pune întrebarea: Ce urmează? Până unde va merge PiS (Partidul Lege și Justiție)? Cum va răspunde UE?

Se pare că suntem doar la începutul unei noi etape în relația Varșovia-Bruxelles care va dura probabil mai mulți ani.

Opoziția pro-europeană dă alarma

Duminică seara, în toată Polonia, în special în orașele mari și medii, s-a manifestat în favoarea rămânerii Poloniei în Uniunea Europeană, respectiv împotriva ”PiS”, așa cum sună abrevierea în limba polonă pentru Partidul Lege și Justiție. E ușor de presupus că o manifestație de protest, cât de amplă nu ar fi ea, nu va produce efect imediat în ochii partidului fondat și condus de Jarosław Kaczyński, cel căruia i se impută întreg procesul politic și judiciar care a adus Polonia în pragul Polexit-ului. La momentul de față, opoziția bate alarma și încearcă să creeze un front comun, o sarcină grea, dar se speră că fezabilă în viitorul previzibil.

De partea sa, PiS nu se mai teme de manifestații, chiar și de cele care numără o jumătate de milion de participanți în toată țara. Acest partid a demonstrat în repetate rânduri, de-a lungul ultimilor 6 ani, că știe să-și ducă obiectivele egoiste până la capăt, dacă nu pe ușa din față, atunci prin așa-numita ”metodă a feliilor de salam”.

Pentru moment, rămâne să se răspundă la întrebarea, dacă deciziile juridice euro-sceptice implementate de PiS sunt rezultatul unui joc iresponsabil și până la urmă inutil, la cacealma, sau o direcție strategică conștientă asumată aidoma celei pe care a trebuit să și-o asume cu mai puțin de un deceniu în urmă David Cameron și Partidul Conservator britanic. La acest moment, nimeni nu mai înțelege ce urmărește Jarosław Kaczyński și partidul Lege și Justiție, în afară de menținerea la putere cu orice preț. Sunt aceștia gata să arunce Polonia și Uniunea Europeană în haos? Sau, speră să mențină același curs anti-european fără să aibă obligații și să suporte consecințe?

Cum va reacționa UE?

Există înțelegerea în capitalele și instituțiile Uniunii Europene că decizia Tribunalului Constituțional polonez este decizia guvernării Partidului Lege și Justiție, și nu a Poloniei per ansamblu. Curtea Europeană de Justiție este prima instituție a Uniunii Europene care a reușit efectiv și în repetate rânduri să întrerupă ofensiva Partidului Lege și Justiție de capturare a sistemului judecătoresc. Prin decizia Tribunalului Constituțional de joia trecută – acolo unde acest Tribunal Constituțional  a fost deja declarat o instituție politizată și capturată -, PLJ va încerca să ignore în general autoritatea CEJ. Decizia de joi își propune la modul cel mai practic eliminarea unui puternic factor de constrângere în fața altor așa-numite reforme în justiție care sunt așteptate în viitorul apropiat. La Varșovia, dar și la Bruxelles, nimeni nu are îndoieli în privința faptului că decizia Tribunalului Constituțional a fost luată cu implicarea lui Jarosław Kaczyński.

Așa-numitul grup al prietenilor statului de drept din care fac parte Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Finlanda și chiar Franța cel mai probabil vor pune problema sancționării Poloniei în Consiliul European atunci când se va decide demararea PNRR-ului pentru Polonia. Această decizie va trebui luată în câteva săptămâni, iar Polonia riscă să se trezească cu realitatea în care cele 57 de mlrd de euro prevăzute prin PNRR vor fi blocate pe o perioadă nedeterminată. În aceeași logică, e foarte posibil să fie activat și mecanismul de protecție bugetară de către Comisia Europeană, mecanism activat în directa corelație cu starea statului de drept și negociat în Decembrie 2020. Așadar, blocada bugetara cu care se va confrunta Polonia nu se va limita doar la PNRR.

Fotografia momentului

Deocamdată tot ce putem afirma este că suntem la începutul unei noi etape în conflictul PiS și Restul, acolo unde restul este atât opoziția a cel puțin 4 partide parlamentare, cât și instituțiile Uniunii Europene, dar și un număr tot mai mare de capitale europene. În egală măsură, haosul din sistemul judiciar polonez se va accentua, în special se va acutiza dualismul în relația dintre judecătoriile naționale, la nivel de municipalități și voievodate, judecătorii car vor recunoaște autoritatea primară a dreptului european, și, de cealaltă parte, judecătoriile care vor respecta deciziile Tribunalului Constituțional.

Practic acest dualism există deja de câțiva ani,  mai concret din momentul în care Curtea Europeană de Justiție a recunoscut caracterul politizat și capturat al Tribunalului Constituțional, după ce în 2018 judecătorii acestui tribunal au fost numiți doar de cele două camere ale Parlamentului dominate atunci complet de PiS, și prin excluderea participării la nominalizarea acestor judecători din partea unui Consiliu Independent al Magistraturii. Ori, pentru o bună parte din judecătoriile naționale, decizia din joia trecută a fost emisă de o instituție complet ilegitimă. E foarte posibil ca aceste judecătorii să mai inițieze încă un val de contestații juridice a deciziilor acestui Tribunal Constituțional după publicarea deciziei de joi în Monitorul Oficial al Poloniei. Între timp, aceste judecătorii, vor ignora sau boicota autoritatea Tribunalului Constituțional, desigur cu riscul de a fi supuse unor presiuni politice și administrative ce vor agrava și mai mult conflictul politic intern.

Cât timp ar putea dura acest conflict între PiS și restul lumii? Ei bine, cel puțin până la următoarele alegeri, care, dacă vor fi organizate la termin, sunt prevăzute pentru toamna lui 2023. Abia atunci vom înțelege dacă Polonia e capabilă să treacă peste Polexit prin unica metodă politic și juridic acceptabilă, adică PiS-exit.

 

 
Octavian Milewki, corespondentul RFI în Polonia