Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Topul durerii: România, pe primul loc la mortalitatea bolnavilor covid

mortalitate_in_lume.jpg

Culoarea roșu închis înseamnă că în România mor cei mai mulți bolnavi covid la milionul de locuitori, comparativ cu restul lumii
Sursa imaginii: 
ourworldindata.org/covid-deaths

România este pe primul loc în lume în topul mortalității în rândul bolnavilor covid la nivel mondial. Fără îndoială, rata foarte scăzută de vaccinare este una dintre cauze, dar nu este singura explicație pentru ceea ce se întâmplă. State cu procente mici din populație imunizată anti-covid au mai puține decese raportate la milionul de locuitori decât are România. Am discutat cu trei medici, directori de spitale, despre posibilele cauze.

Ultima raportare a autorităților consemnează 16.765 de cazuri noi de covid și 523 de decese. Bilanțul celor care și-au pierdut viața după ce s-au infectat cu sars-cov-2 ajunge, astfel, la 45.503 de persoane de la începutul pandemiei, în ţara noastră.
România înregistrează 21.94 decese la milionul de locuritori. Suntem pe primul loc în lume în topul mortalității în rândul bolnavilor covid. Următoarele state în acest clasament negru sunt Bulgaria și Ucraina, potrivit calculelor site-ului Our World in Data.


Sursa imaginii: 
ourworldindata.org/covid-deaths

Adrian Marinescu, doctor infecționist și director medical al Institutului Matei Balș din Capitală pune mortalitatea ridicată și pe seama faptului că mulți români au o boală cronică, dar nu au fost diagnosticați:

Diferența foarte clară, față de țările care au, de asemenea, o rată mică de vaccinare, deși ele sunt puține, cei mai mulți au vaccinați în număr mai mare, este că ajung târziu la spital. În al doilea rând, din păcate, mulți pacienți cu afecțiuni cronice nu sunt evaluați foarte corect de-a lungul timpului, motiv pentru care au niște boli cronice dezechilibrate. Mulți nu sunt testați și atunci neavând un diagnostic e foarte greu să ajungă la spital cât timp nu se știu cu infecția. Alții rămân mai mult timp acasă mergând pe ideea că spitalele sunt oricum aglomerate. În plus e automedicația care e, de asemenea o problemă și o tradiție la români, din păcate.

De ce nu-și dau seama oamenii că plămânii lor sunt atât de afectați de covid încât nivelul de oxigen din organism a ajuns la valori atât de scăzute încât le pune în pericol viața? Explică medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București:

Pe de o parte este legat de modul în care acționează acest virus care modifică capacitatea de percepție a stării de boală la cei care sunt infectați. Practic, receptorii care transmit creierului nevoia de oxigen sunt afectați de această infecție și atunci creierul nu mai are semnale de alarmă suficient de puternice ca să te trimită pe tine, om bolnav, la spital. La asta se adaugă frica care și-a făcut culcuș în sufletele românilor. Frica de spital, frica de doctor. Avem statistică cu decesele din spitale, dar nu avem o statistică cu decesele de acasă și poate că sunt comparabile, dacă nu chiar mai multe.
Până în acest moment (la Institutul Marius Nasta n.r.) am avut 500 de decese într-un an în care normal noi nu aveam mai mult de 200. Și anul trecut am avut puțin peste 300. Cifra este mai mult decât dublă în acest moment față de 2019 și asta spune multe. Încă anul nu s-a terminat, încă secția covid este plină.

Lipsa medicamentelor

România a cerut sprijin internaţional pentru gestionarea pandemiei de coronavirus. Avem nevoie de medicamente, echipamente și echipe medicale. Situația e îngrijorătoare, spune Cristian Oancea, managerul Institutului Victor Babeș din Timișoara:

Încă facem față, nu a fost momentul să rămânem fără medicație, cel puțin spitalul nostru. Dar suntem îngrijorați pentru că, dacă situația va dura, nu știm ce-o să facem nici noi. Resursa umană cât și materială în domeniul sănătății este foarte limitată.

Primim atât de puține medicamente încât în fiecare zi trebuie să facem solicitări, declară Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București:

Pentru Remdesivir scriem cura completă pentru un pacient, dar dacă nu ne ajunge la toți pacienții facem astfel încât toți pacienții să primească remdesivir și să completăm cura terapeutică în zilele următoare când vin medicamente. Această presiune că parcă nu-ți ajunge și că nu ai destul și că s-ar putea să ai mâine pacienți care să nu primească creează o presiune suplimentară.

Nu înseamnă că avem toate medicamentele necesare. Probabil că la nivelul României situația e mai proastă decât la Institutul Matei Balș, admite managerul institutuției, Adrian Marinescu:

Am avut două minusuri cu Tocilizumab-ul pe care l-am avut, dar nu în stocul pe care îl doream, și anticorpii monoclonali de tip anti-spike pe care, din păcate, i-am avut foarte de curând și pentru puțini pacienți. În rest am avut medicamente. Însă în țară foarte probabil că nu s-a întâmplat la fel.

Fiecare medic din secţiile ATI îngrijeşte de patru ori mai mulţi bolnavi decât ar fi normal

Probleme nu sunt doar cu medicamentele ci și cu personalul. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București:

Am mobilizat din toate secțiile personal și și așa, dacă vorbesc de numărul de infirmiere, pentru că sunt zile în care avem cu 30 de pacienți mai mulți pe secția de covid decât în mod normal, un pacient beneficiază, în 12 ore, de 12 minute din partea unei asistente. Ceea ce este puțin. Asta dacă o asistentă ar sta 6 ore în echipament. Pentru că nu poți să acorzi 12 minute unui pacient. De regulă colegii mei stau câte 8-9 ore în echipament în această perioadă pentru a putea să ajute pacienții.
Reporter: Acest lucru are un impact asupra ratei de supraviețuire?
B.M N-as putea spune că nu pentru că nu ar fi corect. Un pacient are nevoie de personal medical ca să fie îngrijit, însă credeți-mă, după 9 ore în care nu bei apă și nu respiri decât prin măști și corpul tău este ud de efortul la care îl supui, deshidratarea este importantă pentru personal și sunt epuizați.
Rep: 9 ore în care nu ai fost nici măcar la toaletă...
B.M. Corect
Rep: Folosesc pamperși asistentele?
B.M. Sunt și situații din astea.

Medicul Şerban Bubenek, managerul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare din Bucureşti, avertiza zilele trecute că mortalitatea în secţiile de Terapie Intensivă din ţară este de 58-59 la sută şi că fiecare medic din secţiile ATI îngrijeşte de patru ori mai mulţi bolnavi decât ar fi normal. L-am întrebat pe doctorul Cristian Oancea cum stau lucrurile la Victor Babeș din Timișoara:

Dacă vorbim de terapie intensivă non intubare, adică persoanele care ajung acolo, dar nu sunt intubate, rata de uspraviețuire e undeva la 40%. Dacă vorbim de persoanele intubate, rata de supraviețuire, din nefericire, este la 10%.