„Reînființați școlile de meserii!” – apelul unei firme de construcții afectată de criza forței de muncă

Situația se va agrava în următorii doi ani, avertizează constructorii, pentru că există termene clare și dure în următorii doi ani pentru finalizarea investițiilor făcute cu fonduri europene.

Reprezentanții companiilor din acest domeniu cred că intenția statului de a reveni cu fiscalitate crescută la nivelul salariilor în sectorul construcțiilor este un pas care vine împotriva investițiilor necesare la nivel național. Muncitorii din străinătate și robotizarea par a fi soluțiile pe termen mediu și lung pentru criza lucrătorilor din domeniul construcțiilor.

* Guvernul majorează la un nivel record numărul de muncitori străini admiși în România

Guvernul vrea, potrivit Economedia, să primească de patru ori mai mulți muncitori străini pe piața din România față de cât își propusese la începutul anului, propunând un contingent de 100.000 de lucrători care să poată primi avize de lucru în acest an, un nivel record până în prezent, arată un proiect lansat în dezbatere de Ministerul Muncii.

Premierul demis Florin Cîțu spunea recent că necesarul României pentru a putea face investiții este de 160.000 de lucrători. Domeniul construcțiilor se află în topul sectoarelor de activitate afectate de criza forței de muncă.

* „ Vom continua importul de forță de muncă”

Desființarea școlilor de meserii, salariile mai atractive oferite de companiile din străinătate dar și intenția statului de a reveni cu fiscalitate crescută în domeniul construcțiilor vor adânci criza forței de muncă din construcții. Este opinia lui Irinel Tofan, directorul general al unei firme de construcții din Iași, cu o istorie de peste 5o de ani.

Firma are acum în jur de 500 de angajați. De mai bine de patru ani, muncitorii din străinătate sunt soluția.

„ Avem deja o experiență pe care am pus-o în aplicare de aproape patru ani de zile prin aducerea, în cadrul companiei noastre, a muncitorilor străini. Un număr de aproape 100 de muncitori din Vietnam, pe care i-am folosit în diverse contracte, atât civile, cât și industriale sau de infrastructuri rutiere.

E clar că vom continua cu importul de forță de muncă pentru că, după cum bine se știe, la nivel național, deficitul în sectorul construcțiilor este de circa 200.000 de muncitori. Trebuie să compensăm cu import de forță de muncă”, a explicat Irinel Tofan.

* Vu Tuan Vi: ”Am decis să lucrez în România pentru a-mi îmbunătăți nivelul de trai!”

Vu Tuan Vi este coordonatorul echipei de muncitori din Vietnam al companiei. S-a născut într-un mic oraș la aproximativ 60 km de capitala Hanoi. A venit in România cu ajutorul Companiei Naționale de Plasare a Forței de Muncă din Vietnam – Vietnamex - la mijlocul anului 2018.

S-a adaptat repede și povestește celor de acasă numai lucuri frumoase despre Iasi și România. Vu Tuan Vi știe doar câteva cuvinte în limba romana.

„Am decis să lucrez în România pentru că îmi place să învăț despre culturi noi, oameni noi și bineînțeles pentru a-mi îmbunătăți nivelul de trai. La început familia a fost îngrijorată pentru mine din cauza distanței foarte mari de casă, dar după aceea mi-au înțeles dorința de a descoperi o țară îndepărtată.

Pentru a avea succes, întotdeauna muncim mult, învățăm și explorăm și de asemenea suntem foarte solidari și determinați în a reuși. Sunt caracteristici ale poporului vietnamez. Suntem foarte bine tratați, avem colegi buni, condiții de muncă, securitate în muncă și sănătate foarte bune. Și în mod special salariul este stabil pentru toți oamenii, ceea ce este foarte important pentru un străin”, a povestit Vu Tuan Vi.

* „Guvernul trebuie să se implice serios în a găsi soluții și a reface bazinele de forță de muncă prin școlile de meserii și cele profesionale”

Irinel Tofan spune ca problema forței de muncă este veche: „Din păcate, această problemă este veche și acele licee profesionale, școli de meserii ... nu reușesc să scoată meserii cu muncitori specializați care să țină ritmul cu cererea de forță de muncă în domeniul construcțiilor.

Lucrul acesta nu este încă rezolvat, probabil la nivel național, guvernul trebuie să se implice serios în a găsi soluții și a reface bazinele de forță de muncă prin școlile de meserii și cele profesionale.

Din păcate, părerea mea, 2022-2023, având în vedere că există niște termeni clari prin care instituțiile publice trebuie să își finalizeze investițiile și să își termine contractele de finanțare pe 2023, vor fi doi ani complicați, în care toți beneficiarii doresc să își termine investițiile.

Noi avem, din păcate, același bazin de forță de muncă, așa că această creștere a contingentului de muncitori străini de la 50.000 la 100.000 este justificată și o vom pune în aplicare și noi”.

* „Din păcate, da, pleacă cei mai buni. La salarii de 3.000 de euro la nivel de muncitor.”

Irinel Tofan mai spune că de la noi pleacă cei mai buni, iar firmele din România nu pot oferi 3.000 de euro lunar unui muncitor din domeniu: „Din păcate, da, pleacă cei mai buni. Salariile oferite în momentul de față în Germania, Franța, sunt mult superioare salariilor pe care le avem în România.

Dacă facem o scurtă paranteză, acea intenție a statului de a reveni cu fiscalitate crescută la nivelul salariilor în sectorul construcțiilor este un pas care vine împotriva investițiilor care trebuie să se deruleze la nivel național. Așa că avem puțini oameni.

Cei puțini sigur pleacă acum în alte țări la salarii de 3.000 de euro sau 4.000 la nivel de muncitor și noi, la nivel intern, ne gândim cum să facem ca muncitorul să câștige mai puțin în țară.... Nu e normal, sperăm ca Executivul să nu ia astfel de măsuri și să se gândească serios că acea ordonanță 114 din 2019, în care sectorul construcțiilor a fost declarat un sector strategic pe zece ani de zile, până în 2029, trebuie să rămână în picioare și chiar ar trebui susținută și pusă în aplicare, poate îmbunătățită, astfel încât să ne putem păstra muncitorii în țară.

Productivitatea muncitorilor români este mai bună, în schimb, stabilitatea muncitorilor români, datorită faptului că sunt țări care oferă salarii mai mari, este scăzută. Este complicat să oferi aceleași salarii și, din păcate, te trezești la un moment dat cu muncitori pe care te bazezi, mâine să nu îi mai ai”.

Iar viitorul aparține soluțiilor tehnologice care să înlocuiască muncitorii care nu există și în lucrătorii din spațiul non UE...