Tragedia de la Neamț | Cum apare violența în familie și cum ne putem proteja?

Surse judiciare au explicat că, în urma unui conflict spontan, bărbatul de 40 de ani şi-a înjunghiat soţia şi pe cele două fiice gemene în vârstă de două luni. Una dintre fetițe a murit, iar sora ei geamănă și mama lor au fost internate în spital.

În timpul conflictului, fiul celor doi soți, în vârstă de 10 ani, a fugit din locuința părinților, la un vecin, el suferind un atac de panică.

„Am fost apelați prin 112 pentru transferul cu elicopterul SMURD Iași pentru un copil, bebeluș, de gen feminin, două luni, cu o plagă înjunghiată la nivel abdominal. Sperăm într-un prognostic favorabil, sperăm ca evoluția acestei fetițe din cei doi gemeni agresați să fie una favorabilă”, le-a declarat jurnaliștilor Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD.

Cum apare violența în familie și cum ne putem proteja?

Andreea Bragă: Intrăm într-un „pattern”. Urmează să stabilească anchetatorii ce s-a întâmplat acolo pentru că de abia la miezul nopții cel care l-a descoperit pe tată a fost chiar fiul mai mare. A fugit traumatizat și nu putea să spună ce s-a întâmplat unui vecin, unui prieten de școală. Pot să vă spun că în situațiile de violență furia este cea care declanșează momentul violent, dorința agresorului de a-și confirma că are putere asupra persoanelor împotriva cărora exercită violență. De cele mai multe ori violența nu se întâmplă într-un singur episod. Are loc treptat. Are diferite forme, violență verbală, psihică, socială. Victimele sunt izolate în mare parte de rețeaua socială. De cele mai multe ori este îndreptată împotriva persoanelor vulnerabile din familie, inclusiv împotriva copiilor, a bătrânilor și de cele mai multe ori de către bărbați împotriva femeilor. Acestea sunt datele statistice pe care le avem.

Reporter: Din ce am putut vedea numărul de ordine de protecție a crescut mult în acest an. Violența în sine pare a fi o problemă mai gravă în această perioadă pandemică. Ați constatat o creștere a agresiunilor în cadrul familiei, dar nu numai?

AB: Cred că sunt mai multe aspecte care trebuie luate în considerare aici. De exemplu, în pandemia a existat o mare presiune pe familii. Multe persoane și-au pierdut locul de muncă sau au intrat în șomaj. Pentru multe dintre victime ale violenței ieșirea dintr-o astfel de relație era imposibilă tocmai pentru că nu puteau supraviețuii decât împreună. A fost perioada de anul trecut în care a existat izolare la domiciliu. Petrecând mai mult timp în spațiul domestic alături de partener, șansa să existe incidente de violență crește. Faptul că școala s-a trecut din mediu, fizic în mediul online a scos la iveală multe cazuri de abuzuri sexuale asupra minorilor. Din păcate, majoritatea dintre ele se întâmplă în spațiul domestic, de multe ori din partea unui membru de familie, poate concubinul mamei, unchii, dar chiar și vecini. Acest spațiu de acasă nu este, din păcate, un spațiu sigur pentru toți copiii. Noi avem o creștere semnificativă a numărului de raportări la poliție și a numărului de ordine de protecție emise. În același timp, această creștere poate să ne arate, pe de o parte, că sunt mai multe cazuri care au ieșit la suprafață, nu neapărat că există o creștere. Dar poate fi și o creștere. Nu putem să determinăm cu siguranță. Cred că este un semnal bun că sunt mai multe ordine de protecție emise. Vă spun acest lucru pentru că putem să observăm în ultimul an și zece luni de pandemie faptul că o dată creșterea numărului de ordine de protecție provizorie, cele emise de polițiști, care merg și intervin la cazurile de urgență, cresc și ordinele de protecție emise de instanță.

Rep: Vă rog să ne spuneți pentru cei interesați. Dacă sunt cumva în situații de acest gen, în situația de a fii victimă a unei agresiuni în cadrul familiei sau nu, există autorități publice sau ONG-uri, se pot adresa undeva pentru a primi protecție?

AB: Sigur. În primul rând, dacă viața persoanei în cauză sau a copiilor săi este pusă în pericol este foarte important să sune de îndată la 112. Acesta este primul lucru pe care trebuie să îl facă. Apelul este înregistrat. Un echipaj de poliție se deplasează la fața locului. Pe baza unui chestionar de evaluare a riscului se stabilește dacă există risc ridicat și se poate emite pe loc ordin de protecție provizoriu. Asta înseamnă că agresorul va putea fi evacuat din domiciliu, inclusiv dacă este domiciliul proprietatea sa. Dincolo de această intervenție imediată în cazuri de risc, persoanele care trec prin violență domestică pot apela la serviciile locale de asistență socială, la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, așa numitele DGASPC-uri județene sau la serviciile de asistență locală la nivel de comună sau oraș. Acolo pot beneficia de consiliere psihologică, consiliere socială care să le îndrume și să stabilească împreună câțiva pași pe care îi pot face pentru a ieși din relația abuzivă. Pot exista adăposturi unde se pot caza pentru o perioadă de timp dacă este cazul. Dacă cer ordin de protecție nu mai este nevoie să se cazeze pentru că agresorul va ieși din domiciliu. Pentru acest ordin de protecție de la instanță, care spune că agresorul trebuie să păstreze distanța față de victimă și de copii până la șase luni, este nevoie de un dosar pe care să îl depună cu câteva probe. Este important să știe că este bine să existe câteva probe care să dovedească agresiunea. Anume, una sau mai multe plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorului în funcție de câte s-au întâmplat de-a lungul timpului, certificat medico-legal în cazul în care agresiunea a avut loc în perioada imediată a timpului când vor să obțină ordinul de protecție, martori care să ateste că a a avut loc agresiunea, mesaje scrise, orice filmuleț, orice înregistrare video sau audio care să arate că au existat amenințări, injurii, agresiune verbală sau orice altă dovadă care să arate că violența are loc.

Ascultă: