Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Croația: Cum este politica afectată de demografie?

Numărul de nou-născuți la nivel mondial scade rapid. Și, în timp ce demografii avertizează că unele națiuni ar putea dispărea, pentru politicieni este mai important modul în care schimbările demografice ar putea influența rezultatele următoarelor alegeri, scrie publicația Faktograf din Croația.

Națiunile noastre sunt în pericol, catastrofa demografică este la un pas de noi, iar politicienii nu fac nimic nimic în această privință.

În lista țărilor cu o scădere record a numărului de nou-născuți, majoritatea sunt din Europa de Est și Centrală, iar în Croația rata totală a fertilității (TFR) are un nivel îngrijorător, de numai 1,4. Dar de ce este atât de dificilă îndeplinirea minimului statistic necesar de 2,1 copii pentru o mamă, sau depășirea lui, în vederea atingerii unui nivel optim, cum ar fi 3, în cazul Israelului, sau 4 în Afganistan și a reconstruirii rapide a unei națiuni în care să răsune din nou zarva veselă a tot mai multor copii?

Demografii găsesc cel mai adesea că motivele sunt scăderea constantă a cifrei de școlarizare și guvernele slabe, care nu oferă suficientă susținere familiilor proaspăt întemeiate. Totuși, motivele sunt mult mai complexe și trec dincolo de lipsa de sprijin financiar acordat femeilor.

La începutul pandemiei de COVID19, s-a prezis că va avea loc o explozie demografică (baby boom), în urma faptului că populația a rămas în casă pe timpul carantinei. Pronosticul însă a fost complet greșit, iar rata fertilității a scăzut în continuare în multe țări, inclusiv în Statele Unite, unde a scăzut cel mai mult.

Prezicerea, așadar, a complexelor tendințe demografice viitoare, aflate în continuă evoluție, este dificilă.

Se spune că populația Coreei de Sud va scădea de la 50 de milioane la doar 10 milioane în următorii o sută de ani și că ultimul cetățean sud-corean va deceda în 2750. S-a anunțat cu îngrijorare și că, în cazul în care TFR va scădea sub 1,3 la nivel mondial, specia umană ar suferi un declin rapid și ar dispărea în doar 300 de ani.

Indiferent de cât timp ne-a mai rămas, probabil că vom continua să votăm în cadrul alegerilor din zonele democratice ale a lumii, iar politicienii vor profita de tendințele demografice, oricare ar fi acelea, pentru a prelua puterea. Chiar dacă unele comunitățile, astăzi restrânse ar putea deveni importante din punct de vedere politic, ca urmare a creșterii fertilității.

Comunitatea Amish

Să luăm exemplul comunității Amish din SUA, care încă duce un stil de viață tradițional și respinge tehnologia modernă. Acum o sută de ani erau în jur de zece mii și astăzi, datorită numărului mare de copii, ei numără până la 350 de mii. Dacă Croația ar fi crescut într-un asemenea ritm, populația sa ar fi crescut de la aproximativ 3 milioane, cum era acum 100 de ani, la aproximativ 100 de milioane de locuitori în prezent.

­­Este cu siguranță un exemplu limită, dar și un bun indicator că aceste comunități religioase sunt capabile să încurajeze familiile să producă urmași numeroși. Comunitățile protestante din Statele Unite, până acum în mare măsură în favoarea votării candidaților conservatori, mențin o rată a natalității ușor peste media națională, în timp ce în Israel numărul comunităților ortodoxe de haredimi crește rapid și influențează tot mai mult politica guvernamentală.

Mai precis, mamele din aceste familii ,,ultra-ortodoxe” din Israel dau naștere la o medie de 6 sau mai mulți copii, de 3 ori mai mult decât în ​​familiile laice. Reprezentând mai puțin de 15% din populația actuală, dacă tendința de creștere continuă să se dubleze astfel la fiecare 15 ani, evreii haredimi ar putea ajunge să constituie mai mult de jumătate din populația Israelului până la sfârșitul secolului și astfel să aducă schimbări majore în societate, cerând ca statul evreu să fie, poate, mai atașat de religie și mai puțin de democrație.

În Statele Unite, pe de altă parte, politicienii, în special cei conservatori, încearcă să câștige susținerea evanghelicilor care, prin numărul și influența lor, constituie un atuu și au contribuit la alegerea lui Ronald Reagan și a lui Donald Trump în funcția de președinte. Pe măsură ce numărul evanghelicilor scade treptat, la fel ca cel al mormonilor și catolicilor americani influenți și pe măsură ce numărul celor care se îndepărtează de biserică crește, nu este ușor de prezis în ce măsură comunitățile religioase vor influența politica americană în viitor.

Începând de anul viitor, alegerile pentru Congresul SUA vor fi influențate de voturile credincioșilor, albilor și afro-americanilor, imigranților și multor alte grupuri. Apoi vom afla numele celor care intenționează să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024, la care Donald Trump nu a renunțat încă.

Trump a câștigat un număr surprinzător de mare de voturi de la minorități și imigranți la alegerile din 2020, precum și de la alegători din ce în ce mai conservatori și religioși, iar unii critici subliniază posibila influență a conservatorilor, care nu ar trebui trecută cu vederea ținând cont că majoritatea populației sub 18 ani se încadrează în această tendință.

Croații și religia

La ce se pot aștepta politicienii din Europa Centrală și de Est, cea mai afectată regiune din punct de vedere demografic, de la alegătorii mai tineri și mai în vârstă? Când vine vorba de identitate națională și religie, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani sunt, potrivit unui studiu publicat în 2018, puțin mai toleranți decât persoanele în vârstă, în toate țările, cu excepția Croației.

Ca răspuns la întrebarea dacă credința creștină este importantă pentru ca un cetățean să fie considerat un adevărat croat, tinerii (18-34 de ani) au fost mai conservatori și au răspuns ,,da” în 63% din cazuri, în timp ce 56% dintre respondenți erau mai în vârstă ( 35+). În alte țări europene, raportul dintre tineri și bătrâni în răspunsul la această întrebare este inversat.

Creștinismul și patriotismul sunt, așadar, foarte apreciate în țările est-europene, precum Serbia, Bulgaria sau Polonia. În Polonia, unde rata fertilității este foarte apropiată de cea din Croația, sunt anunțate în mod continuu noi stimulente pentru familiile tinere pentru a avea mai mulți copii și se construiesc cartiere speciale ele.

Cartiere separate

La o jumătate de oră de capitala Poloniei, Varșovia, se află un cartier nou, îngrijit, în care fiecare apartament este împodobit cu o cruce și numele sfântului catolic purtător de grijă al casei, precum și o grădiniță și un loc de joacă și o capelă. Destinată familiilor care venerează credința și își planifică descendenții, localitatea este doar una dintre numeroasele de acest gen de pe teritoriul Poloniei, iar prețul pe metru pătrat este în jur de o mie de euro, considerat accesibil, având în vedere că un apartament bun în Varșovia costă de cinci ori mai mult.

În broșuri se precizează că acestea sunt „spații de locuit dedicate familiilor care împărtășesc valori comune și care doresc ca familia și mediul ei să fie construite pe baze solide, anume credința în Dumnezeu”.

Pentru un public cu credințe complet opuse, în schimb, există din ce în ce mai multe „comunități închise” în Polonia, care garantează confidențialitatea, securitatea și favorizează deschis chiriașii fără copii. Celibatarii și cuplurile care nu plănuiesc să aibă urmași pot fi astfel siguri că, dacă se stabilesc acolo, nu vor fi deranjați de zgomotele copiilor mici și de amenințarea ca o minge de fotbal să le spargă geamul.

Socialismul în viziunea Z

Stilurile de viață diferite, schimbările sociale și șocurile demografice vor submina societatea și vor amplifica decalajul dintre generații.

Dintre tinerii britanici cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, majoritatea de două treimi optează pentru o economie socialistă, percepând capitalismul ca pe un sistem care i-a dezamăgit. În sondajul din SUA, până la 70% dintre mileniali (23-38 ani) au spus că vor vota pentru un candidat socialist la alegeri.

La alegerile din Germania din luna septembrie, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au votat semnificativ mai mult decât la alegerile precedente pentru Verzi, adică susținătorii unui comportament mai responsabil față de mediu și cooperarea internațională, dar și pentru Partidul Liberal Democrat (FDP) care susține în principal piața capitalistă liberală fără prea multă intervenție a statului.

Grupa de vârstă născută între 1995 și 2012, cunoscută și sub denumirea de Generația Z, care în viitorul apropiat va căpăta o poziție tot mai importantă în societate, dar și în ceea ce privește numărul de nou-născuți, este considerată ca fiind mai progresistă, tolerantă și educată decât toate generațiile precedente.

Generația Z, un segment ce nu trebuie neglijat al electoratului, nu ezită deja să meargă la vot. Judecând după experiența recentă a alegerilor din SUA, aceștia nu sunt în favoarea principalelor partide republicane și democrate existente, iar un procent mare, până la 42%, sunt independenți.

Totuși, generația Z va fi puternic lovită de efectele pandemiei de Covid-19, ale încălzirii globale și ale insecurității pieței muncii din cauza schimbărilor tehnologice, mai mult decât alte grupe de vârstă.

Iar acestea sunt doar câteva motive pentru care tinerii din generația Z, care abia încep să-și atingă apogeul fertilității biologice, ar putea amâna aspecte precum căsătoria sau planificarea unei nașteri, distorsionând și mai mult imaginea demografică a unei lumi deja afectate.

 

Articol semnat de Velibor Mandić, în publicația Faktograf din Croația