
Social
Poate fi folosită frica oamenilor de boală și moarte pentru a crește rata de vaccinare?
epidemic-g3423ec273_1920.jpg

Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca:
"Populația se împarte în mai multe subgrupuri: unora le e frică de consecințele infecției, unora le e frică de consecințele vaccinului, unora le e frică de ace. Pentru fiecare dintre subgrupuri, ar trebui făcut un mesaj care să fie costumizat. Noi nu avem o campanie provaccinare în acest moment în România. Noi avem niște mesaje generice, sporadice, care apar din când în când, nu sunt continuee, pe toate canalele. Sigur că funcționează mesaje de genul ăsta, mai ales în momentul ăsta când avem sute de morți zilnic. Numai dacă s-ar documenta zilnic și dacă s-ar arăta realitățile din secțiile deTerapie Intensivă poveștile rudelor celor care au murit de COVID-19, i-ar sensibiliza pe oameni, pentru că s-ar asocia ei cu unii dintre cei pe care i-ar vedea și ar zice "Uite, doamna aia seamănă cu mama. Dacă aș fi eu în situația aia?" și, da, i-am împinge să se vaccineze. Dar, vedeți, nu se face asta"
"În general, încrederea în politicieni tinde să fie scăzută și nu doar la noi ci și în celelalte țări. Dar, în celelalate țări, de exemplu în cele din vestul Europei care au avut succes în campaniile lor de vaccinare, mesaje au fost transmise de specialiști- medici, specialiști în sănătate publică, epidemiologi, infecționiști, imunologici, și nu de către politicieni. Politicienii au stat cu un pas mai în spate și au întărit mesajul specialiștilor. La noi, din cauza că primul ministru avea alegeri în propriul partid, și președintele la fel, au făcut un pas în față, și toată vara, ei au fost fețele de comunicare. Dacă ne uităm cine sunt cei care comunică din partea Guvernului pe covid vedem că nu e niciun specialist care să comunice constant, să fie fața specialiștilor."
"Informații despre vaccin există, dar nu au ajuns la oameni. E o avalanșă de informații atât bune, cât și informații false, incorecte, iar oamenii sunt complet zăpăciți, pentru că nu-i domeniul lor, nu-i specialitatea lor, și chiar dacă au impresia că înțeleg, nu înțeleg cu adevărat ce se întâmplă. Au nevoie de informații clare și concrete. Apropo de informația că de ce nu se publică ce conține vaccinul. Sigur că se publică, sunt publice informații, pe siteul Agenției Europene a Medicamentului sunt publicate toate datele legate de studii, conținut și efectul vaccinului. De asta e importantă o campanie de informare care să răspundă temerilor și nelămuririlor. "
ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:
47,9% dintre români declară că s-au vaccinat, iar 36,9% din populația nevaccinată este de acord să se vaccineze arată un sondaj INSCOP privind percepția publică asupra vaccinării.
Aproape 80% dintre respondenții nevaccinați apreciază că nu au încă destule informații și nu înțeleg ce conține vaccinul. Dintre cei care vorbesc despre COVID19 și vaccinare, persoanele vaccinate au cea mai mare încredere în medici, iar persoanele nevaccinate au cea mai mare încredere în oamenii care au avut COVID-19, mai arată concluziile cercetării realizate în perioada 17 – 25 octombrie, la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.830 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Cercetarea prezintă date privind intenția de vaccinare a populației nevaccinate, motivele ezitării față de imunizarea prin vaccinare anti COVID-19 și testează mesaje de încurajare a vaccinării.
Sub jumătate din totalul eșantionului (47,9%) declară că s-a vaccinat antiCovid, dintre care 9,2% cu o singură doză, iar 38,7% cu schema completă. 51,9% din totalul respondenților declară că nu s-au vaccinat, iar 0,2% nu știu sau nu răspund.
36,9% dintre persoanele nevaccinate declară că ar fi de acord să se vaccineze antiCovid (13,7% – total de acord, 23,2% – oarecum de acord), în timp ce 60,3% se poziționează împotrivă (12,3% -oarecum împotrivă, 48% – total împotrivă).
Posturile radio sunt indicate drept cea mai folosită sursă de informare de 4,9% dintre persoanele nevaccinate și de 6,1% dintre cele vaccinate, în timp ce 4,7% dintre persoanele nevaccinate și 3,7% dintre cele vaccinate indică o altă sursă de informare.
Întrebați ”Câtă încredere aveți în următoarele categorii de populație atunci când vorbesc despre COVID19 și vaccinare?”, 83% dintre românii vaccinați au încredere multă și foarte multă în medici, 77,5% în persoanele care s-au vaccinat, 71,7% în persoanele care au avut COVID – 19, 54,1% în profesori/ educatori, 32,4% în jurnaliști, 31,8% în preoți, 22,4% în oameni de afaceri și 7,5% în politicieni.
Dintre persoanele nevaccinate, 52,5% au încredere multă și foarte multă în persoanele care au avut COVID, 49% în medici, 35,9% în preoți, 35,7% în persoane care s-au vaccinat, 33,8% în profesori/educatori, 18,3% în jurnaliști, 12,7% în oameni de afaceri și 3,2% în politicieni.
Aproximativ două treimi (67,7%) dintre respondenții nevaccinați recunosc că boala Covid-19 poate conduce la deces. Astfel, 42,2% dintre aceștia declară că sunt total de acord cu afirmația ”Boala Covid-19 poate fi mortală”, iar 25,5% sunt oarecum de acord. 7,4% sunt oarecum împotrivă, iar 21,8% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 3,2% din total subeșantion.
Peste jumătate dintre persoanele nevaccinate (57,3%) nu neagă existența virusului, în timp ce aproximativ 40% cred că totul este doar propagandă. Astfel, 25,1% sunt total de acord cu afirmația ”Virusul nu există, este doar propagandă”, 15% sunt oarecum de acord, 13% oarecum împotrivă, iar 44,3% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 2,5% din total subeșantion.
49,6% dintre persoanele nevaccinate își exprimă acordul total cu afirmația ”Mă voi vaccina atunci când voi avea mai multe informații despre vaccin”, în timp ce 22,3% sunt oarecum de acord, 4% oarecum împotrivă și 23,7% total împotrivă. 0,5% este procentul non-răspunsurilor.
Datele au fost culese în perioada 17–25 octombrie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu stratificat a fost de 2830 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1,84% la un grad de încredere de 95%. Pentru analiza percepției populației nevaccinate împotriva COVID19 a fost determinat un subeșantion de 900 de persoane care au declarat că nu s-au vaccinat. Eroarea maximă admisă a datelor pentru acest subeșantion este de ± 3.27 %, la un grad de încredere de 95%.