Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Cum i-a prins guvernul cu mâța în sac pe producătorii albanezi de lactate BIO

  • Albanezii au aflat cu stupoare că lactatele vândute drept BIO la ei în țară, conțin de fapt lapte praf, după ce guvernul a anunțat că va impune o taxă pe laptele praf din import. Văzându-și amenințate profiturile, producătorii au recunoscut cu jumătate de gură că lactatele BIO albaneze, nu sunt tocmai BIO.
  • Presa kosovară laudă pelicula Stupul, câștigătoare a trei premii la Festivalul Sundance și nominalizată la cateoria Cel mai bun film străin la Premiile Oscar.

Cum și-au dat seama albanezii că mănâncă lactate BIO care au, de fapt în compoziție, lapte praf? Acesta este subiectul unui articol din kohajone.com.

„Pachetul de taxe propus de guvern a dezvăluit un mare adevăr despre industria produselor lactate din Albania. Produsele servite cetățenilor ca bio, au de fapt o compoziție ridicată de lapte praf. Aceasta variază de la un produs la altul și de la o companie la alta. Toate acestea se întâmplă în timp ce companiile scriu pe ambalaj că produsele conțin 100% lapte de vacă,” scrie publicația.

Cum s-a aflat tărășenia?  Ministerul de Finanțe de la Tirana a prevăzut aplicarea unei taxe de 100 de leka albaneze (aproxmativ 0,04 RON, n.r.,) pe fiecare litru de lapte pudră de import. Ministerul spune că Albania importă aproximativ  o mie de tone de lapte praf, iar acestă taxă ar aduce la buget  100 de milioane de leka (aproximativ 4 milioane de RON.) În acest moment, companiile de lactate au început să se îngrijoreze.

„În cadrul discuțiilor din cadrul Comitetului Economic, producătorii de lactate au recunoscut cu jumătate de gură că ar folosi doar 2% lapte praf în lactatele vândute consumatorilor ca produse 100 % naturale. În astfel de cazuri, legea impune producătorilor să marcheze întreaga compoziție pe etichetă.”

„În concluzie, din toate acestea am aflat că albanezii consumă 1.000 de tone de lapte praf pe an. Dacă ar fi să raportăm această cifră la numărul de rezidenți, atunci se estimează că fiecare dintre noi, adulți, copii sau vârstnici, consumăm în cel mai bun caz, în medie, 500-700 de grame de lapte praf pe an,” concluzionează kohajone.com.

 

Inundațiile de lângă Sarajevo lasă în urmă noroi, apă și frică

Acesta este titlul articolului publicat pe site-ul postului Europa Liberă, secțiunea în limba bosniacă, www.slobodnaevropa.org. Publicația se referă la ce s-a întâmplat la o distanță de 20 de kilometri de capitală când, „pe 5 noiembrie, a fost declarată starea de urgență în Pale și Trnovo. În Istočna Ilidža a fost declarată stare de dezastru natural.”

„Apa era în hol, poate de doi-trei centimetri, dar după ce am deschis ușa, a năvălit înăuntru. În zece minute, apa a ajuns la un metru înălțime în casă. Am luat copiii în brațe și am urcat la etaj. Toată mobila, mașina, ceasul de perete au rămas jos...”, povestește Mišel, una din persoanele afectate.

„Nimeni nu ne-a vizitat sau nu ne-a întrebat dacă suntem vii sau morți. Nu le pasă de oameni. Nu există viață aici până la vară, doar apă. Dar o să supraviețuim, important este că am rămas în viață”, a spus bărbatul.

 

Filmul kosovar Stupul a avut premiera la Washington

Premiera de la Washington a filmului kosovar Zgjoi -  Stupul  este prezentată de publicația www.botasot.info. Pelicula a câștiat deja trei premii la Festivalul Sundance și este nominalizată la Oscar, în categoria Cel mai bun film străin.  

„Filmul Stupul spune povestea lui Fahrije Hoti, o femeie din satul Krusha e Madhe din Kosovo care, în ciuda suferinței prin care trece după ce și-a pierdut soțul, dispărut alături de alți 225 de bărbați din sat în timpul războiului din Kosovo, a reușit să deschidă, împreună cu alte femei din sat o afacere. Povestea sa este despre speranța în viitor și se ridică deasupra mentalității patriarhale a societății”, scrie sursa citată.

Așteptările sunt mari, având în vedere succesul filmului de până acum la festivalurile internaționale.

„La fiecare festival unde a participat în competiția oficială, filmul a revenit cu cel puțin un premiu. Nu ne-am așteptat la acestă reacție a criticilor de film. Noi am spus mereu că e un film autentic despre Kosovo și nu știam dacă pubicul străin se va identifica cu el.  Dar am avut sentimentul și intuiția că va fi un film de succes pentru că s-a lucrat cu multă pasiune și dăruire”, declară actrița din rolul principal, Yllka Gashi.

 

După iarnă, propunerea muntenegreană la Oscar

Publicația www.vijesti.me scrie despre pelicula muntenegreană nominalizată la categoria Cel mai bun străin  a premiilor Oscar, institulată After the Winter - După iarnă. Premiera filmului produs de Ivan Đurović a avut loc săptămâna trecută în Muntenegru.

Potrivit lui Durociv, „toată lumea se va identifica cu un aspect al filmului” care prezintă povestea a cinci prieteni, în vârstă de treizeci de ani, care trăiesc în ceea ce a rămas din fosta Iugoslavie și încearcă să-și păstreze prieteniile, chiar dacă sunt despărțiți de kilometri...

„Acest film este mărturia unei generații născute la sfârșitul anilor 80 care își dorește să trăiască normal, să se distreze, să facă ceea ce îi place și să trăiască din asta... Ei nu sunt interesați de războaie și masacre, de diviziunile dintre oameni,” spune producătorul filmului.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Nikolina MANOJLOVIC, Muntenegru     

Denis LICI, Albania          

Fitore QORRAJ, Kosovo

Naida MLINAREVIC, Bosnia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista Europa Plus din 15 noiembrie 2021