Copiii cu alergii pot face vaccinul anticoronavirus? Răspunde prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic alergologie și imunologie clinică

"Recomandările internaționale sunt ca aceste persoane cu alergii medicamentoase sau care au avut reacții anafilactice în antecedente să stea la locul unde se face vaccinarea timp de 30 de minute. Acesta este intervalul de risc de dezvoltare a unei reacții alergice severe. Cu alte cuvinte, nici ei nu sunt o contraindicație, doar că pentru ei trebuie o grijă aparte și trebuie să stea la locul de vaccinare mai mult decât cele 15 minute recomandate pentru celelalte persoane.", mai spune medicul.

Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu: Aceste seringi cu adrenalină sunt necesare pentru că dacă există cumva o reacție alergică mai semnificativă care poate să ducă spre un risc de șoc anafilactic să poată fi injectat imediat. Este gata dozat și pregătit pentru aceasta. Este o doză fixă și ușor de administrat oriunde de către orice cadru medical, chiar dacă riscul unei reacții alergice severe de tipul șocului anafilactic este apreciat sub valoarea de 5 la un milion de vaccinați. Dacă ne gândim câte milioane de persoane s-au vaccinat în România, la fiecare milion ar fi un risc de apariție a unei reacții alergice severe la sub 5 persoane.

Reporter: Aceste reacții alergice severe sunt mai frecvente la copiii din grupa de vârstă 5 – 11 ani în comparație cu cei peste 12 ani? Atunci când s-a anunțat începerea vaccinării pentru grupa de vârstă 12 – 16 ani nu s-a pus problema cumpărării seringilor cu adrenalină.

Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu: În general se consideră că reacțiile alergice ar fi mai frecvente la copii. De asemenea, la vaccinuri, pentru că acestea se fac în general la copii, poate să apară o reacție de tip alergic. Probabil de aici a fost această decizie de a cumpăra o cantitate mare de seringi umplute cu adrenalină pentru a contracara orice fel de risc de a dezvolta o reacție, nu de a acționa când reacția s-a întâmplat.

Rep: Un copil cu diverse alergii la medicamente, la alimente, poate face vaccinul anti coronavirus?

Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu: Reacțiile alergice la alimente sau la alergeni respiratorii s-a dovedit din experiența deja mare cu acest vaccin că nu sunt un risc de a dezvolta o reacție alergică la vaccin. Alergiile la alergenul din aer și alimente nu presupun automat și o reacție alergică la un medicament de tip vaccin. Practic, riscul egal cu cel al oricărei alte persoane, acel risc de sub 5 la un milion. O categorie aparte sunt cei cu alergii la medicamente. Aici este o problemă. Fiind o reacție la diverse substanțe chimice este posibil să dezvolte și la orice tip de vaccin. Aici trebuie făcut un consul mai minuțios. Sunt categoria de persoane la care trebuie grijă mai mare. Recomandările internaționale sunt ca aceste persoane cu alergii medicamentoase sau care au avut reacții anafilactice în antecedente să stea la locul unde se face vaccinarea timp de 30 de minute. Acesta este intervalul de risc de dezvoltare a unei reacții alergice severe. Cu alte cuvinte, nici ei nu sunt o contraindicație, doar că pentru ei trebuie o grijă aparte și trebuie să stea la locul de vaccinare mai mult decât cele 15 minute recomandate pentru celelalte persoane.

Rep: Sunteți doctor în Alergologie și Imunologie clinică. Contribuie vitaminele la creșterea imunității organismului? Mă refer la vitaminele C, D și la zinc. Se tot vorbește despre ele în această perioadă.

Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu: Sunt multe studii care arată că deficitul de vitamină D, de exemplu, scade răspunsul imun. În multe boli s-a dovedit acest lucru. Banala asociere a vitaminei D cu depunerea de calciu în oase este de mult cunoscută de medici că nu este doar acesta rolul vitaminei D. Într-adevăr, pentru orice fel de răspuns imun este nevoie și de această vitamină care are un rol pleiotropic. Adică acționează în mai multe zone de răspuns ale organismului, inclusiv pe dezvoltarea unui răspuns imun corect. Deficitul de vitamină D trebuie combătut prin suplimentarea sa atunci când este deficitară vitamina. Ar fi bine de dozat nivelul de vitamină D. Ea nu trebuie să fie în exces. Trebuie să fie în limitele normale. Dacă se constată că există un deficit de vitamină D, trebuie să fie adăugată ca și supliment. Practic, în condițiile unei alimentații corecte, aportul de vitamină D este suficient, cu excepția acestor luni de iarnă când lipsește expunerea la soare. O altă sursă importantă a vitaminei D este colesterolul din piele sub acțiunea razelor ultraviolete. Lunile cu deficit de vitamină D sunt cele de iarnă. Asta ar putea explica de ce imunitatea este mai scăzută în aceste luni. Dar revin. Corect ar fi să fie o dozare de vitamină D3 din sânge, văzut dacă este deficit și atunci adăugată cantitatea necesară. Legat de vitamina C este cunoscut de ani de zile că este una dintre vitaminele care stimulează toate procesele de apărare nespecifică. Este un adjuvant extraordinar care distruge radicalii de oxigen. Atunci, clar ajută pentru orice proces de refacere, regenerare și luptă împotriva oricărei boli. Într-o alimentație normală există cantitate de vitamina C suficientă dacă sunt alimente de tipul legumelor și fructelor proaspete. Acum este bine pentru lunile acestea pentru că sunt o mulțime de fructe citrice cu bogăție foarte mare în vitamina C. Eu aș pleda pentru surse din alimentație sănătoasă atât pentru vitamina D, cât și pentru vitamina C, nu neapărat intrat pe suplimente. Niciodată o vitamină sintetică nu va fi egală cu cea dintr-un aliment, din surse normale. Niciun lucru sintetizat nu este egal cu cel natural. Iar în ceea ce privește deficitul de zinc, din studii anterioare s-a arătat că poate să fie o problemă în apărarea imună. Dacă există acest deficit atunci se pune problema de adăugare. Toate ar trebui să fie prin măsurare. Mai ales pentru vitamina D3 există tehnici foarte ușoare de laborator. Importantă este asigurarea unei alimentații sănătoase care să conțină aceste vitamine. 

ASCULTĂ AICI INTERVIUL: