Guadelupa: o criză socială cu rădăcini adânci

În Guadelupa, greva generală a deschis calea violențelor urbane. Protestul a început în urmă cu o săptămână cu o grevă împotriva ,,certificatului verde” și a vaccinării obligatorii în rândul angajaților din domeniul sănătății, lansată de un colectiv de organizații sindicale și cetățenești.

Mișcarea a degenerat, ducând la blocaje rutiere, jafuri și incendii. Cum se explică escaladarea violenței? Această situație "explozivă", așa cum a descris-o luni președintele Emmanuel Macron, este, potrivit mai multor observatori, expresia unei crize sociale cu rădăcini adânci în Guadelupa.

Doar mobilizarea masivă a forțelor de poliție "a făcut posibilă prevenirea încercărilor de regrupare și atacurile asupra magazinelor în centrele orașelor și zonele rurale”,  după cum a menționat prefectura luni. Cu toate acestea, "abuzurile continuă să vizeze magazinele alimentare" și "să afecteze rutele de circulație”, motiv din care s-au efectuat 11 arestări, potrivit aceleiași surse.

În încercarea de a evita viitoare tulburări, vinerea trecută a fost impusă o interdicție de părăsire a domiciliului între orele 18:00 și 5:00 (ora locală) până marți. Guvernul a trimis de asemenea 200 de ofițeri de poliție și jandarmi, precum și 50 de membri ai unităților speciale, mobilizând nu mai puțin de 2.250 de inși la fața locului, și închizând școlile de vineri.

După apelul la grevă generală pe termen nedeterminat, opoziția față de restricțiile de sănătate a devenit rapid un pretext pentru a sublinia problemele sociale și economice. ,,După cum se știe, Guadelupa a avut multe de pierdut din cauza crizei sanitare, atât în ceea ce privește impozitul pe combustibil, transport, dar în special ca regiune, sunt aproape 30 de milioane pe care le-am pierdut”, a declarat miercuri președintele Regiunii Guadelupa, Ary Chalus.

Cu aproape jumătate mai puțini vaccinați ca în Franța

"Sentimentul de disfuncționalitate profundă a statului social și a serviciilor publice în Guadelupa joacă un rol important în percepția politicilor de sănătate. Statul pare autoritar în viziunea unui procent mare din populație, care percepe obligația de vaccinare drept o măsură punitivă”, explică Pierre Odin, politolog și profesor de științe politice la Université des Antilles.

Mai mult, potrivit datelor furnizate de Agenția Regională de Sănătate (ARS) de marțea trecută, rata de vaccinare este ridicată în rândul personalului medical (vaccinat în proporție de 85% -100%). Pe de altă parte, în rândul populației, rata de vaccinare este mult mai mică. Doar 46,43% dintre persoanele peste 18 ani sunt vaccinate. Prin comparație, în toată Franța, rata de vaccinare se ridică la aproape 89% din populație, potrivit autorităților sanitare.

Starea unui sistem de sănătate aflat la capătul puterilor nu face decât să agraveze această neîncredere în autorități. În 2017, Spitalul Universitar Pointe-à-Pitre / Les Abymes a fost devastat de flăcări. De atunci, s-a confruntat cu reale dificultăți, iar pandemia de Covid-19, care a lovit puternic și Guadelupa în această vară, le-a agravat. Medicii se plâng de lipsa resurselor umane și materiale.

În plus, „transferurile de pacienți între departamente nu sunt la fel de frecvente ca în Franța”, spune Justin Daniel, profesor de științe politice la Université des Antilles. În fața unui sistem de sănătate impropriu "există, în departamentele franceze de peste mări, oameni care se simt abandonați și o parte din populație se simte lăsată în urmă", explică Pierre Odin. „Această situație menține ideea că există un tratament inegal între Franța și teritoriile de peste mări, iar pandemia nu face decât să dezvăluie această situație”, a adăugat specialistul.

Acest sentiment de nedreptate își găsește originea și în câteva scandaluri privind sistemul de  sănătate, care au marcat Indiile de Vest. Putem cita în special cazul clordeconului, un insecticid foarte toxic care a fost folosit până în 1993 pe plantațiile de banane din Guadelupa și Martinica, împotriva unei insecte dăunătoare, gărgărița neagră.

După ce a contaminat solul și a cauzat daune ireversibile asupra mediului, insecticidul este acum suspectat de a fi cauzat multe boli, inclusiv cancer de prostată. Iar pentru Justin Daniel, „Statul nu a dat dovadă de mare eficiență în fața scandalului privind clordeconul sau în privința luptei cu cantitățile masive de alge toxice brune eșuate la țărmul Mării Sargaselor”. De mai bine de zece ani, aceste alge se adună pe țărmurile din apropiere de Guadelups și Martinica, eliberând noxe dăunătoare sănătății.

O societate ,,marcată de inegalități”

Dar criza depășește aceste scandaluri privind sistemul de sănătate și lipsa de resurse din spitale, ea „se desfășoară pe fundalul unor maladii sociale mai grave”, susține Justin Daniel, care descrie societatea din Guadelupa drept „foarte inegală” cu „tineri care nu au perspective de viitor”.

În fapt, Guadelupa are o rată a șomajului foarte ridicată. În 2020, acesta era de 17% și unul din trei tineri muncitori era șomer, potrivit Institutului Național de Statistică (INSEE). Nivelul de trai este, de asemenea, mult mai scăzut decât în Franța metropolitană. Potrivit ultimelor cifre ale INSEE, în 2017, 34% din populație trăia sub pragul național de sărăcie (care corespunde unui nivel de 1,010 euro pe lună și pe unitate de consum), în timp ce acesta a fost stabilit la 14% în Franța.

Moștenirea culturală a Indiilor de Vest joacă, de asemenea, un rol important. Sentimentul de abandon din partea statului face parte dintr-o istorie profundă. "Pentru o lungă perioadă de timp, statul a fost perceput drept un făcător de minuni. Existau mari aștepări de la el în această societate post-sclavagistă”, își amintește Justin Daniel.

”Astăzi, lucrurile stau diferit. Locuitorii din Guadelupa vor să-și afirme diferențele culturale, modelate de un trecut dureros. Dimensiunea identității are un rol central în revendicările populației. Statul este perceput ca un fel de corp străin întruchipat de un prefect care vine din afară. În acest context, discursul public nu mai are aceeași forță. Este demonetizat", continuă profesorul de științe politice.

Pentru Justin Daniel, neîncrederea în vaccin este legată de nevoia de a evidenția cultura și istoria specifice Indiilor de Vest. "Mulți cred că bariera identității este mai eficientă decât medicina convențională. Având în vedere că vaccinul vine din afara teritoriului, unii au preferat să recurgă la metodele locale pentru a se proteja de Covid-19”, explică profesorul.

Criza, care părea a fi latentă, a ajuns să ia amploare, oamenii fiind complet sătui de situația actuală. Situație îngrijorătoare pentru șeful statului, care a făcut apel la calm. „Nu ne putem folosi de pretextul sănătății femeilor și bărbaților francezi pentru a duce bătălii politice” și "este necesar ca ordinea publică să fie menținută", a subliniat Emmanuel Macron. Având în vedere situația de urgență, a fost organizată, luni seara, o întâlnire între Jean Castex și oficialii din Guadelupa.

La finalul acestei întâlniri, premierul a anunțat crearea unui „forum de dialog” pentru a „convinge și sprijini individual și uman” profesioniștii vizați de obligativitatea vaccinului. O măsură necesară, într-un moment în care tensiunea crește în Martinica.

„Nici aici nu suntem imuni la tensiuni foarte puternice”, spune Justin Daniel. În Martinica a fost anunțată o grevă pe o perioadă nedeterminată împotriva certificatului verde și a vaccinării obligatorii a angajaților din domeniul sănătății. Protestele au paralizat o mare parte din activitatea economică la începutul acestei săptămâni, iar demonstranții au mărșăluit pe străzile capitalei Fort de France.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.