Afganistan: sute de jurnaliști șomeri, reconvertiți în comercianți de ocazie

Cu fiecare oraș nou ocupat de talibani, tot mai multe redacții s-au închis. Intrarea talibanilor în Kabul a însemnat sfârşitul pentru sute de instituții de presă. Numeroși jurnaliști s-au ascuns pentru a nu fi arestați, sau... chiar mai rău.

Mulți au încercat să fugă din țară, în mare parte fără succes. După câteva săptămâni, lipsa veniturilor i-a obligat să se recalifice atât cât au putut și să se orienteze înspre munca fizică pe bani puțini, mult mai puțini decât ar fi câștigat ca jurnaliști.

,,Ori ne găsim un loc de muncă, ori ne mor familiile de foame”

Ali (pseudonim), este jurnalist din 2014. A lucrat pentru un mic post local de televiziune din nordul Afganistanului, care s-a închis după ce talibanii au preluat capitala. Acum vinde fructe în piață:

”De la sosirea talibanilor, cel puțin 153 de instituții de presă s-au închis. Principalul motiv este lipsa banilor și teama de persecuție. Trei luni mai târziu, chiar și instituțiile mass-media care continuă să lucreze nu dispun de personal suficient. Majoritatea jurnaliștilor trebuie să rămână în casele lor, iar mulți jurnaliști și-au pierdut pur și simplu locurile de muncă, deoarece presa se află în dificultate financiară din cauza situației generale de aici.

Mulți jurnaliști s-au ascuns săptămâni întregi de frica persecuției, dar la un moment dat nu avem de ales. Trebuie să mâncăm, atât noi cât și familiile noastre. Oricât de periculos ar fi, trebuie să obținem bani. Fie găsim un loc de muncă, fie ne mor familiile de foame.

Într-o țară devastată de război și criză financiară, ce locuri de muncă rămân disponibile? Cei mai mulți dintre noi au fost nevoiți să devină vânzători ambulanți sau să facă muncă fizică pe bani puțini. Unii vând fructe, obiecte mici, îmbrăcăminte sau chiar bunuri din propriile case în acest moment de impas.

În funcție de publicație și experiență, un jurnalist ar fi putut câștiga între 150 și 500 de dolari pe lună (între 132 și 440 de euro). Astăzi câștig în jur de 50 de dolari (42 de euro). Și prețurile au crescut peste tot de la sosirea talibanilor.”

Prețul multor produse a crescut într-adevăr în Afganistan. Făina, de exemplu, se cumpără acum cu aproximativ 25 de dolari pe kilogram, mai mult decât dublul prețului anterior. În octombrie, directorul Programului Alimentar Mondial, Mary-Ellen McGroarty, a avertizat că „8,7 milioane de oameni se află în pragul foametei” dintr-o populație afgană de 39 de milioane.

„Oamenii care mi-au văzut reportajele râd acum de mine”

„Pe lângă presiunea economică, există și presiunea psihologică. Studiezi ani de zile, lucrezi ca jurnalist ani de zile, și apoi ce? Așa vom trăi de acum? Când muncesc, dau peste oameni care mi-au văzut reportajele și care râd acum de mine. Mă doare inima. Pe de altă parte, din fericire, sunt și oameni care mă susțin cu câte o vorbă bună.

Jurnaliştii au putut să fugă din Afganistan. Unii oameni au fost evacuați pretinzând că sunt jurnaliști, dar majoritatea au rămas aici. Chiar de curând, un jurnalist de televiziune s-a sinucis din cauza presiunii economice și psihologice după ce și-a pierdut locul de muncă. Un altul a murit într-un accident de mașină în timp ce încerca să ajungă în Iran.”, spune Ali

„Nu va mai exista jurnalism în Afganistan”

,, Pe de altă parte, atunci când majoritatea mijloacelor de informare dintr-o țară se închid brusc, asta afectează cantitatea și calitatea informațiilor, precum și tipul de informații furnizate. Aici, presa locală a avut un rol important în dezvăluirea a ceea ce se întâmplă în zonele îndepărtate. Acum, acest tip de informații nu mai sunt transmise, sau se află când e deja prea târziu.

Nici măcar mass-media care a supraviețuit nu mai este liberă. Talibanii au stabilit clar că există lucruri despre care este interzis să se vorbească, lucruri care nu au voie să fie prezentate și chiar unele informații care trebuie transmise obligatoriu atunci când autoritățile le trimit.” (Muzica, programele de divertisment, jocurile inspirate din occident sunt acum interzise în Afganistan).

,,În clipa de față, ca să mă informez, mă uit la posturile TV în limba persană precum BBC Persia sau Iran International, ori la cele internaționale precum CNN...

Nu sunt optimist cu privire la viitorul jurnalismului în Afganistan. Sper că într-o zi să pot pleca și să-mi continui activitatea la un post în limba persană din străinătate, dar cred că deja acest lucru nu mai este posibil. Dacă organizațiile internaționale nu vor interveni, nu va mai rămâne nimic din jurnalismul afgan”, mai spune Ali.

Banca Mondială a estimat, într-un raport publicat pe 8 octombrie, că „o parte substanțială a populației este expusă riscului de a se situa sub pragul sărăciei” ca urmare a „efectelor negative” asupra forței de muncă și a creșterii prețurilor. Potrivit instituției, acest risc afectează 10 milioane de afgani. De asemenea, se așteaptă ca situația alimentară să se deterioreze, „cu un potențial negativ pe termen lung asupra populației tinere din Afganistan”.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.