Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cezar Irimia, președinte FABC: Suntem pacienți europeni doar cu numele, dar ca tratament și control al cancerului suntem ancorați undeva în lumea a treia

cancer-g79f72467c_1920.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Comisa Europeană va  aloca 4 miliarde de euro pentru Planul European pentru Combaterea Cancerului, a anunțat vineri europarlamentarul Cristian Bușoi. Planul stabilește o nouă abordare a UE, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli. În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. 
O parte din cele 4 miliarde de euro disponibile la nivel european vor putea fi atrase și de țara noastră, cu un plan bine pus la punct, care să includă termene și obiective clare. Care este situația pacientului bolnav de cancer din România?  "Situația e critică, nu avem acces la medicamente, nu avem programe de screening. Atâta timp cât România nu are un program național de oncologie și un registru al pacienților, nimic nu se va schimba în bine în viața acestor oameni.", spune la RFI,  Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.       

 

Cezar Irimia, președinte FABC: Situația pacientului cu cancer în România este una foarte proastă și nu de ieri, de azi, nu pentru că suntem în pandemie. De ani de zile tragem semnale de alarmă, acționăm statul în judecată, câștigăm procese pentru a mai câștiga dreptul la viață al unor pacienți. Situația este critică în continuare. Nu se găsesc medicamente. Nu avem acces la investigații. Nu avem acces la prevenție. Nu avem niciun program de screening în România. Iar banii europeni atât de mult vehiculați și mediatizați de politicieni sunt doar bani pentru a fi investiți în diferite proiecte de screening, care cu siguranță nu vor îmbunătăți viața pacientului cu cancer. Atât timp cât România nu are un program național de oncologie, un program dedicat cancerului, care să aibă un registru dedicat pacienților cu cancer, nimic nu se va schimba în bine în viața pacientului cu cancer din România.

Rep: Câte programe de screening pentru depistarea cancerului are România în prezent? Câte dintre ele funcționează?

Cezar Irimia: Teoretic avem două programe de screening, unul mai vechi pe col uterin și unul mai nou pe cancerul mamar. Ambele programe sunt doar declarații. Se face în continuare un screening oportunist deoarece nu avem registre. Fără registru nu putem să vorbim de un program de screening. Nu avem registru pe niciunul dintre cele două programe atât de mult mediatizate. Aceste două programe, pe col uterin ți pe cancerul mamar, sunt subfinanțate, nu au continuitate, nu au o bază financiară corect stabilită. Nu putem vorbi despre niciun program de screening în România în acest moment până nu va exista cel puțin un registru privind screeningul pe diferite forme de cancer în România sau pe toate formele de cancer din România. Până nu avem acest registru nu putem spune că avem programe de screening.

Rep: Nu avem screening nici măcar pentru cancerul pulmonar, care este principala cauză de mortalitate oncologică în România?

Cezar Irimia: Aici e un dezastru total, un dezastru național. Aș putea spune că e un atentat la siguranța națională, lipsa acestor programe de screening, lipsa registrelor, lipsa fondurilor alocate acestei patologii. Nu putem vorbi decât de vieți pierdute din nepăsare celor care decid în sănătate și de subfinanțarea sistemului. Nu putem spune că la cancerul pulmonar stăm bine. Stăm foarte prost. Spitalele care depistau precoce cancerul pulmonar sau depistau cancerul pulmonar, erau spitalele de pneumoftiziologie care au fost dedicate covidului, iar pacienții au rămas nediagnosticați. Presupunem că în anul 2020 sunt vreo 3.000 de pacienți care nu au fost diagnosticați și care din păcate cred că au pierdut lupta cu boala. În anul 2021 avem aceeași situație critică în cancerul pulmonar. Suntem pe primul loc la mortalitate în Europa prin cancer pulmonar. Suntem subdiagnosticați deoarece spitalele au fost dedicate tratării covidului. Accesul la investigații amănunțite, în special prin bronhoscopie, unde 70% din cancerele pulmonare sunt depistate, a fost limitat. Aceste bronhoscopii nu au mai putut fi făcute. Chiar dacă și aici avem probleme majore la nivel național, din 200 de medici specialiști în efectuarea de bronhoscopii, doar 100 o fac. Iar în pandemie nu știu câți au mai reușit să facă aceste bronhoscopii. Grosso modo avem cam 3.000 de pacienți lipsă la media pe care o știam din istoricul anilor anteriori, un 12.000 de noi diagnosticați cu cancere bronhopulmonare. Iar în 2020 încă nu avem dimensiunea tragediei în această formă de cancer.

Rep: În urmă cu doi ani, în 2019, ministrul Sănătății de atunci, Sorina Pintea, spunea că în România nu există un registru al pacienților bolnavi de cancer, dar că există o evidență a acestora. Există o evidență reală a numărului românilor cu cancer? Dacă există această evidență, de ce este atât de greu să facem un registru național al pacienților bolnavi de cancer?

Cezar Irimia: Nu este greu să facem un registru național al bolnavilor de cancer. Chiar noi l-am făcut, îl avem făcut, avem softul cumpărat. Nu îl vrea nimeni. Nu își asumă nimeni această obligație. Iar interesele sunt pur financiare. De ce să avem o evidență clară a banilor cheltuiți pentru tratarea acestor pacienți? De ce să avem o evidență clară a efectelor tratamentelor aplicate acestor pacienți, care sunt eficiente, care nu sunt eficiente? Și nu în ultimul instanță, de ce să avem o statistică ca să fim obligați să asigurăm o finanțare corectă? Ne bazăm întotdeauna pe istoric. Facem o finanțare lăutărească după ureche și nu facem după statistică pentru că nu avem registru. În România suntem departe de a ne numi pacienți europeni. Suntem doar cu numele. Dar ca tratament și control al cancerului suntem ancorați undeva în lumea a treia.

Rep: Au bolnavii de cancer din România acces la tratamente de ultimă generație?

Cezar Irimia: Da și nu, ca să vă spun pe scurt statistica europeană, în ultimii ani în Uniunea Europeană au intrat peste 155 de molecule noi pentru tratarea cancerului, molecule inovatoare. În România au intrat doar 39. Bulgarii au aproape 50 introduse în tratamentul pacienților cu cancer, Germania vreo 90, ca să facem o comparație cu țările europene. Suntem pe ultimul loc la acces la inovație pentru tratarea pacienților cu cancer în România. Dar față de anii trecuți avem, într-adevăr, un acces sporit la tratamente inovative. Din păcate nu avem investigații susținute de statul român pentru a avea acces la aceste tratamente. La ora actuală investigațiile sunt suportate de companiile farmaceutice și nu pot cuprinde totalul necesar pentru ca pacienții cu cancer să fie investigați pentru a li se atribui un tratament personalizat și pentru a avea acces la inovație. Degeaba avem introduse molecule noi dacă nu avem și investigațiile necesare pentru a avea acces la acele molecule noi. Este un dezastru total. Sper ca noua conducere a ministerului sănătății să facă ceva în acest sens și să facă pașii pentru a intra într-o minimă normalitate cu sistemul sanitar din România. 

Povara cancerului de sân în România | De la lipsa screening-ului, la operații făcute cu prea mare ușurință

ASCULTĂ AICI INTERVIUL: