Europa Plus: O inovație tehnologică creată de o studentă din Albania atrage atenția lui Bill Gates

În urma performanței, Bill Gates însuși i-a dăruit tinerei albaneze un exemplar din ultima sa carte și a felicitat-o. Proiectul prezentat de Julia în concurs vizează ”comunicarea și schimbul de informații prin Internet, fără Wi-Fi”, scrie publicația Kultplus.

"Sunt studentă la Universitatea din Durrës și am aplicat online la acest concurs. Am trecut prin trei etape până să câștig premiul.... Am lucrat la acest proiect un an de zile și nu aveam unde să-l prezint, așa că m-am gândit să-l înscriu în acest concurs, care este important la nivel mondial... Internetul fără Wi-Fi nu este hoție așa cum spun unii, este pur și simplu o nouă metodă de a te loga... Tatăl meu este cel care m-a inspirat... Cartea primită de la Bill Gates este extrem de interesantă, este vorba de lupta împotriva hackerilor și a piraților internetului, despre cum pot combate oamenii de știință aceste fenomene”, spune Julia.

Premierul albanez Edi Rama a transmis un mesaj oficial de felicitare: ”Respect pentru Julia. Este o fată de doar 20 de ani care prin cunoștințele sale a atras deja atenția lui Bill Gates dar și altor personalități mondiale din domeniul tehnologiei. Este un exemplu pentru generația ei și pentru modul în care albanezii își pot aduce contribuția la schimbările tehnolgice prin care trece lumea de azi”.

Muntenegru: Parcul Natural Komovi în pericol

Construcțiile ilegale care apar de mai mulți ani, într-un ritm alarmant, în zona montană Kolašin, recunoscută pentru peisajele și atracțiile turistice, au atras abia în ultimele săptămâni primele reacții ale autorităților locale, care până acum nu au făcut nimic, transmite publicația Monitor.

Zone naturale cu valoare de patrimoniu, precum Captain's Lake, Bjelasica sau Sinjavina din Parcul Natural Komovi au fost pur și simplu devastate ani la rând iar acum este prea târziu să se mai facă ceva, transmite ONG-ul pentru protecția mediului Svetigora.

”S-au construit nenumărate case, cabane, restaurante, cafenele, chiar pe malul lacului Căpitanului. Unele terase sunt chiar deasupra apei, deșeurile se aruncă direct în lac. Toate sunt din beton, deși singurele materiale de construcție permise aici sunt piatra și lemnul. Peștii aproape că au dispărut, cantitatea de mâl din lac a crescut de asemenea într-un mod alarmant”, explică reprezentantul ONG-ului, Dragoljub Bukilić.

De mai mulți ani construcțiile noi au apărut și în cătunul Vranjek, un simbol al regiunii, situat în apropiere de centrul de ski Kolašin 1600. Printre casele tradiționale, de patrimoniu, vechi de până la 150 de ani, au apărut case de vacanțe care nu respectă cu nimic specificul zonei. Inspectorii de mediu au încercat să intervină în urmă cu doi ani, dar proprietarii acestor construcții au reacționat violent, astfel încât construcțiile ilegale nu numai că nu au fost demolate, dar continuă să se înmulțească, scrie publicația citată.

Sătenii spun că de atunci niciun inspector de mediu nu a mai călcat pe acolo. Președintele Consiliului local Milan Đukić a afirmat că fără sprijinul autorităților centrale, al Ministerului pentru Urbanism și Ecologie în special, construcțiile ilegale nu vor putea fi oprite, iar potențialul turistic al zonei va fi pus într-un grav pericol.

Bosnia-Herțegovina: Întârzieri în procesul de tranziție energetică

Deși autoritățile din Bosnia Herțegovina au semnat încă din 2012 Acordul pentru punerea în practică a normelor europene privind producția de energie electrică în proporție de 40% din surse regenerabile până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din această țară au crescut până în prezent cu 50% față de nivelul din 1990, transmite publicația Dnevni.

”Bosnia Herțegovina are nevoie de investiții masive în energiile regenerabile, în primul rând în energia solară dar și în centrale hidroelectrice, pe bază de biomasă și biogaz, pentru reducerea urgentă a producției pe bază de cărbune”, spune profesorul Mirza Kušljugić  de la Universitatea din Tuzla.

El a dat ca exemplu situația din Germania, unde recent autoritățile au modificat calendarul procesului de renunțare la termocentralele pe bază de cărbune, care trebuie să se încheie în 2030, față de 2038 cât era prevăzut inițial.

Potrivit Operatorului național pentru Energii Regenerabile, în Bosnia s-au făcut anumiți pași în direcția dezvoltării producției de energie solară și eoliană, iar comunitatea croată pare să stea cel mai bine din acest punct de vedere, dar se înregistrează întârzieri foarte mari față de angajamentele făcute.

”Trenul pleacă de la peron iar noi încă ne mai gândim dacă să ne urcăm sau nu în el. Cam asta e situația în țara noastră ... Iar aceste ezitări sunt foarte periculoase pentru viitorul nostru, trebuie să ne apucăm de treabă imediat. Este nevoie de implicarea activă nu doar a instituțiilor statului, ci și de cea a companiilor private, care trebuie să construiască parcuri fotovoltaice și eoliene...”, spune profesorul Kušljugić.

Kosovo: Aproape 2,5 milioane de intrări turistice din Kosovo în Albania în ultimul an

În perioada septembrie 2020 – septembrie 2021 s-au înregistrat 2.475.103 de intrări cu scop turistic ale cetățenilor din Kosovo în Albania, principalele obiective fiind stațiunile de la Marea Adriatică, dar și orașe precum Valbona, Shkodra sau Berat, a anunțat recent ambasadorul Kosovo în Albania, Skënder Durmishi, citat de publicația Koha.

De asemenea numărul turiștilor albanezi în Kosovo a crescut semnificativ, îndeosebi în stațiunile montane din regiunea Rugova.  ”Munții de aici au o frumusețe specială, îndeosebi iarna. Sunt multe lacuri, există domenii de vânătoare iar facilitățile oferite sunt de calitate, inclusiv pentru amatorii de ski”, spune expertul în turism Fatos Katallozi.

Conexiunea rutieră între cele două țări este foarte bună pe ambele sensuri, iar dacă se va da în folosință și calea ferată, așa cum ni se promite, va fi și mai bine, spune el.

”În afară de beneficiile economice, turismul ne permite să ne cunoaștem mai bine țările, frumusețile lor, să legăm legături mai strânse de prietenie”, a declarat la rândul său Qemal Minxhori , ambasadorul Albaniei în Kosovo.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Denis Liçi - Albania

Nikolina Manojlovic - Muntenegru

Naida Mlinarević – Bosnia-Herțegovina

Fitore Qorraj - Kosovo

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei