Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Primul muzeu din lume dedicat cailor de război, în Turcia

cai_razboi.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

În orașul Sivas Haralar din Turcia s-a construit un Muzeu dedicat cailor de război, unicul de acest gen din lume. Prefectul provinciei Sivas, domnul Ayhan Salih a acordat un interviu în acest sens corespondentului Europa Plus din Turcia:

- De unde a venit ideea acestui muzeu în Parcul Cultural Hamidiye?

- Anatolia are un trecut impresionant și bogat. Aproape oriunde calci există un vestigiu istoric. Hamidiye, sau Sivas Haralar face parte din istoria islamului de 200 de ani, din vremea sultanului Abdülhamid Han. Caii au avut dintotdeauna un rol esențial în viața oamenilor de aici și de aceea ne-am hotărât să construim acest muzeu. Există 11 clădiri de diferite dimensiuni, pe o suprafață de 250 000 m2. Există grajduri, un spital veterinar și facilități de cazare, un restaurant și o casă memorială dedicată sultanului Abdülhamid Han. Majoritatea sunt clădiri istorice reabilitate de noi. Vrem să atragem cât mai mulți vizitatori. Este singurul muzeu dedicat cailor de război din lume.

Calul a avut un rol esențial în dezvoltarea tuturor civilizațiilor din lume. Așa cum sunt dronele acum, tot atât de important și chiar mai important era calul acum 1000 de ani. Caii au schimbat cursul războaielor în nenumărate rânduri, au asigurat posibilitatea de a călători și de a descoperi noi teritorii, noi continente chiar...

- Care este obiectivul dvs?

- Obiectivul nostru principal îl reprezintă conservarea patrimoniului național, restaurarea monumentelor istorice, conservarea trecutului nostru... Vrem să lăsăm o moștenire valoroasă generațiilor viitoare. Strămoșii noștri au creat aceste opere pentru noi iar noi trebuie să le îngrijim și să le lăsăm moștenire generațiilor viitoare în cele mai bune condiții. Nu este ușor, este vorba de opere monumentale... sper să reușim să transmitem mai departe spiritul strămoșilor noștri.

La Sivas există o mulțime de vestigii, încă din antichitate. De altfel avem aici și un muzeu de arheologie, unul de artizanat, avem și un muzeu al poeziei și unul al gastronomiei, însă trebuie să recunosc că mă simt în mod special atașat de acest Muzeu al cailor, pentru că îmi plac foarte mult caii. Am vrut să facem ceva diferit, original, ceva ce nu mai exista înainte. Experții noștri au călătorit peste tot și s-au documentat și în cele din urmă am decis să dedicăm acest muzeu cailor, pentru că ei au avut un rol esențial în dezvoltarea regiunii noastre.

- Chiar dacă inaugurarea oficială nu a avut loc, cum este receptat acest proiect de către public?

- Sincer să fiu interesul ne-a depășit așteptările. Am construit aici o parcare pentru 1000 de vehicule. Vroiam să mărim spațiile verzi dar nu am reușit. În week-end avem uneori și 10 000 de vizitatori. Cred că va fi unul din cele mai vizitate muzee din Turcia. În Anatolia avem un proverb: ”Dacă mielul e bun, cumpărătorul vine și din Bagdad!” Putem spune că acest loc e un miel excelent!

Sincer, reacția locuitorilor din Sivas m-a impresionat. Au fost trei ani de muncă, de oboseală mentală și fizică. Dar când vin aici și văd rezultatul și apoi și reacția vizitatorilor ... e ca și cum ai câștiga o medalie olimpică! Medalia de aur! 

Öcal Gülcan

 

”Clasici ai filmului armean” la Paris

La Muzeul de artă modernă al centrului Pompidou din Paris a avut loc recent ceremonia de recepție a peliculelor ”Triptic”, ”Fresce din Kiev” (1966) și "Hakob Hovnatanian" (1967) realizate de cineastul armean Sergueï Paradjanov. Peliculele, proiectate cu această ocazie, au fost restaurate de experții Centrului Național al filmului din Armenia și donate Centrului Pompidou care le va include în colecția sa permanentă, transmite agenția de știri Armenpress.

Evenimentul face parte din proiectul național ”Clasici ai filmului armean”. Copii ale peliculelor de 35 de mm restaurate vor rămâne de asemena în colecțiile Centrului Național al Filmului din Armenia, Muzeului de Artă Modernă din New York, Centrului Dovzhenko și Studioului de Film Georgian.

Sergueï Paradjanov (1924-1990) este considerat cel mai mare cineast armean și unul din cei mai mari realizatori din istoria cinematografiei. A fost persecutat și arestat de mai multe ori în timpul regimului sovietic, mai ales după ce a devenit celebru pe plan internațional odată cu lansarea filmului său ”Umbrele strămoșilor uitați” (1965). Filmele sale apar în topul celor mai bune filme din toate timpurile realizat de Institutul de Film din Marea Britanie (British Film Institute)

 

Azerbaidjan: Inaugurarea Muzeului Khazar

În apropiere de capitala Baku, în satul Shagan, a fost inaugurat recent muzeul de artă și etnografie Khazar, unde sunt expuse peste 12 000 de obiecte de artă care vorbesc despre istoria peninsulei Absheron, transmite publicația Trend.

Majoritatea obiectelor fac parte din colecția lui Siyavush Alizadeh, economist de profesie, dar mai ales un mare pasionat de istorie și de arheologie. O parte din obiecte au fost cumpărate de el din fonduri proprii în ultimii 22 de ani iar restul sunt donații ale localnicilor din Absheron și ale mai multor artiști locali.

Dintre exponate sunt de amintit mai multe manuscrise din secolele XVI – XVIII, miniaturi antice, obiecte de artă populară, picturi, sculpturi, instrumente muzicale vechi, etc.

În cadrul muzeului a fost inaugurată și expoziția de pictură dedicată celei de a 75-a aniversări a artistei emerite Raisa Rasulzade, nepoata lui Mamed Emin Rasulzade (1884-1955), fondatorul Republicii Democrate Afganistan, în 1918. Statul a existat până în 1920, când a fost ocupat de URSS, apoi și-a recăpătat independența în 1991.

 

Kazakhstan: 30 de ani de la Declarația de Independență

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la declarația de independență a Kazakhstanului, zhasalash.kz publică un interviu cu Kairolla Gabzhalelov, designerul primelor bancnote și monede emise de noul stat.

Noua monedă națională, tenge, a fost lansată în 1992, iar primele monede și bancnote au fost realizate în Marea Britanie. 

”Un stat independent nu poate exista fără o monedă proprie. Tenge a trezit și încurajat sentimentul național (...)Pe atunci (1992 n.r) era o monedă stabilă: un dolar era cotat la 4,5 tenge.  Până astăzi moneda națională s-a devalorizat de 100 de ori. Dacă se va continua în ritmul ăsta existența monedei noastre naționale e în pericol. Ar trebui să spunem că suntem mândri dar nu prea avem de ce să fim mândri... Kazakstanul este o țară bogată în resurse, dar lucrurile nu au mers așa cum am dorit noi”, spune în interviu expertul.

Kazakhstanul a fost ultima dintre țările fostului bloc sovietic care și-a declarat independența, la 16 decembrie 1991. Primul președinte al țării a fost Nursultan Nazarbayev, un fost membru al nomenclaturii sovietice. Din 1997 capitala țării a fost stabilită la Astana, oraș redenumit Nursultan, începând din 23 martie 2019.

 

Georgia:”Un pericol pentru sănătatea publică”

Așa evaluează Avocatul Poporului din Georgia, Nino Lomjaria, modul în care guvernul georgian a gestionat situația sanitară în timpul pandemiei de Covid.

”Biroul Avocatului Poporului apreciază că în 2021 abordarea guvernului constituie o amenințare reală la adresa vieții și sănătății cetățenilor acestei țări. Campania de vaccinare a fost ineficientă iar deciziile privind impunerea sau relaxarea restricțiilor și reglementărilor au fost arbitrare și nu au ținut cont de opiniile exprimate de oamenii de știință și nici de normele internaționale”, scrie domnul Nino Lomjaria într-un articol publicat de site-ul postului de radio Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

În consecința Georgia este astăzi pe locul 7 în lume în topul mortalității la 1 milion de locuitori din cauza infectării cu Covid. oar 37% din populație este vaccinată, iar procentul de persoane cu vârsta de peste 60 de ani vaccinate este și mai mic, la cote cu adevărat alarmante. Reamintim că pentru o lungă perioadă de timp programările pentru vaccinare nu s-au putut face decât în mediul online, la care marea majoritate a pensionarilor nu a avut și nu are acces.

Epidemia a afectat grav toate domeniile de activitate, a degradat și mai mult calitatea învățământului și a educației, a creat mari probleme celor care își caută un loc de muncă, persoaelor cu dizabilități, a afectat grav drepturile femeilor și ale copiilor”, transmite Avocatul Poporului din Georgia.

 

 Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Elen Manucharyan - Armenia

Babayeva Samira - Azerbaidjan

Ainur Zhaksybayeva - Kazakhstan

Ekaterina Mikadze - Georgia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 16 decembrie 2021