Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


reMind Mapping 89. Revoluția de la Timișoara, în interviuri, fotografii și emoții

timisoara_revolutia_din_decembrie_1989.jpg

Timișoara, 22 decembrie 1989
Sursa imaginii: 
Foto: Constantin Duma

S-a scris și s-a vorbit enorm despre acel decembrie, dar, tot la Timișoara, revoluția din 1989 are acum o hartă specială. Ea a fost desenată virtual de niște adolescenți ai căror părinți erau, poate, la acea vreme, mai tineri decât sunt ei acum. Proiectul reMind Mapping ’89 a pornit la drum în 2019, când se împlineau 30 de ani de la revoluție, după o idee dezvoltată de Comunitatea GIStm și Departamentul de Geografie al Universității de Vest.

De atunci, peste 60 de liceeni au contribuit la arhiva reMind Mapping. Aceasta cuprinde fotografii  și interviuri scrise și video cu zeci de participanți direcți la Revoluție. „Este vorba despre o  hartă pe care putem găsi pe rând interviuri filmate cu oameni care au fost în stradă la revoluție și ne povestesc ce s-a întâmplat prin locurile prin care ei au fost cu revoluționarii. Este o hartă cu imagini în paralel, imagini de la revoluție, la fel asociate locurilor, deci putem vedea ce s-a întâmplat la Operă, ce s-a întâmplat la prefectură (…) Și este și o hartă cu date statistice ale arestărilor de la revoluție”, explică coordonatorul proiectului, Alina Satmari, de la Departamentul de Geografie al Universității de Vest. 

Interviurile din harta interactivă au puse cap la cap aproape 48 de ore filmare brută. Poveștile aduc în fața privitorului  oameni care, de fiecare dată când povestesc despre decembrie 1989, nu-și pot ascunde emoțiile. E, poate, un semn că nu s-au pierdut toate idealurile pentru care s-a ieșit atunci în stradă. 

Luca Paul Ciobotaru are 17 ani și este unul dintre adolescenții care au lucrat la acest proiect. A auzit de revoluție de la părinți, cam pe când avea opt ani, și prima dată a fost curios să afle ce s-a întâmplat atunci, în momentul în care a auzit sirenele care se trag în fiecare an la Timișoara în 20 decembrie. Cum a fost să lucreze la reMind Mapping?

„Oamenii nu le prea… oamenii nu vor să-și amintească ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Că a fost multă suferință și au fost mult așteptări. Și, din păcate, situația politică i-a dezamăgit pe mulți oameni (…) Istoria se repetă pentru cei ce n-o știu și mai ales că trebuie să ne amintim de sacrificiul pe care l-au făcut, să nu fim ignoranți”, ne spune tânărul.

În aplicația reMind Mapping există și o așa-numită hartă a emoțiilor recente. Practic, oamenii au fost întrebați pe stradă ce simt când se află într-unul dintre locurile simbol ale revoluției. Rezultatele acestui experiment au fost surprinzătoare. Alina Satmari, despre emoțiile exprimate de cei intervievați.

„Le-aș împărți în două și sunt oarecum echilibrate: emoții pozitive și emoții negative. Adică alături de speranță, e frică. Dacă ar fi să aleg două dintre cele mai reprezentative. Suprinzătoare pentru noi au fost și răspunsurile «nimic». Le-am notat, am ținut cont de ele și am încercat să le înțelegem. I-am întrebat pe colegii de la universitate, pe cei care se ocupă de psihologie, ce poate însemna asta, cum să interpretăm. Și aparent părea un răspuns evaziv, dar colegii ne-au spus că nu e deloc așa, e tocmai invers. Sunt oameni care simt atât de mult încât nu vor să răscolească ceea ce simt și preferă să treacă peste în continuare”, spune aceasta.

Cum văd România, la 32 de ani de la revoluție, niște adolescenți? Să zicem… ciudată. Luca Paul Ciobotaru și Kristina Sofran.

„Eu zic că încă mai are de învățat, încă mai trebuie să se maturizeze. Democrația noastră încă mai are de învățat foarte mult. Ne lipsește unitatea și faptul că trebuie să acceptăm și pe ceilalți. Trebuie să ne pese și de celălalt (...) Încă nestabilă din punct de vedere politic, dar nu numai politic, și social… parcă avem nevoie așa, de cei șapte ani de acasă și asumarea unor lucruri”, spun tinerii.

Proiectul reMind Mapping 89 va merge mai departe. Sunt încă multe lucruri de spus, sunt încă destui oameni care nu și-au spus povestea. Dacă e să spui ceva despre Timișoara, să-i găsești o etichetă, Revoluția e, poate din multe puncte de vedere, cea mai reprezentativă.  Și, dacă nu cunoști istoria, e foarte puțin probabil să ai vreun reper pentru viitor.