
Social
Irak: Reconstituirea vestigiilor antice distruse de jihadiști, cu sprijinul Muzeului Luvru
muzeu_irak.png

Un leu înaripat din situl Nimrod, o adevărată bijuterie arheologică, din timpul imperiului asirian, doi „lamassu”, tauri înaripați și baza tronului regelui Assurnasirpal al II-lea... Spulberate de jihadiști, aceste piese din mileniul I î.Hr. sunt acum restaurate, grație finanțării internaționale și expertizei oferite de Muzeul Luvru din Paris.
„Ca un puzzle”
La parterul Muzeului din Mosul, mii de pietre de toate dimensiunile sunt stocate pe paleți. Experții au început să sorteze antichitățile. Pe unele dintre aceste pietre impunătoare se disting urme de tălpi, de la loviturile celor care au dărâmat statuile. Ceva mai departe, găsim rămășițe din aripi. Alte pietre prezintă inscripții în alfabetul cuneiform. Fragmentele cele mai mici sunt așezate pe mese.
„Avem cinci lucrări importante în muzeu, trebuie să separăm toate fragmentele”, explică Daniel Ibled, unul dintre restauratorii francezi trimiși de la Luvru. „Este asemenea unui puzzle, încerci să găsești piesele care spun aceeași poveste. Încetul cu încetul reușești să recreezi ansamblul", adaugă acesta.
După trei evaluări, în iunie, septembrie și decembrie, s-a decis că șapte experți francezi vor efectua vizite periodice la Mosul, pentru a-i ajuta pe cei zece angajați ai muzeului.
Baza tronului de piatră, plină de simboluri cuneiforme, pare aproape gata. Unele fragmente sunt lipite cu benzi de cauciuc sau prinse cu mici inele metalice. „Acesta este epicentrul distrugerii”, explică unul dintre experții irakieni, arătând spre o gaură deschisă în podea, în apropierea soclului.
Barbarie
ISIS a intrat în Mosul în 2014, impunând ulterior un regim de teroare pe o treime din teritoriul Irakului. Jihadiștii au devastat statuile antice ale muzeului și comorile preislamice cu ciocanul și barosul. Foarte mândri de ce au făcut, ei înșiși au filmat acțiunea și au publicat videoclipul, în februarie 2015.
Rămășițele mai mici au fost vândute pe piața neagră din întreaga lume.
„Baza tronului a fost spulberată în peste 850 de bucăți. Am adunat două treimi dintre ele", explică Choueib Firas Ibrahim, oficial al muzeului. Fiind expert în studii sumeriene, cunoștințele sale sunt de neprețuit pentru proiectul de reconstrucție.
„Citim inscripțiile, iar pe baza lor reușim să punem piesele la loc”, confirmă colegul său, Taha Yassin. Lucrurile sunt însă mai complicate de atât, căci „fragmentele interne nu au suprafețe plane sau inscripții, lucrul cel mai dificil”, adaugă acesta.
După intervențiile de urgență lansate în 2018 și întârzierile cauzate de pandemie, directorul muzeului, Zaid Ghazi Saadallah, speră să finalizeze restaurarea instituției în termen de cinci ani. Anterior, muzeul deținea mai mult de o sută de artefacte. „Majoritatea dintre ele au fost distruse sau furate”, spune el.
Pe unii pereți, sunt lipite foi A4 cu imagini ale rămășițelor dispărute: „Lipsește mihrab-ul moscheii Al-Rahmani din piatră de alabastru”, explică directorul.
Un proiect internațional
Irakul suferă de zeci de ani de pe urma jefuirii antichităților, mai ales după invazia americană din 2003 și după sosirea jihadiștilor. Dar repatrierea acestor lucrări este o prioritate pentru actuala guvernare.
Proiectul de la Mosul este finanțat de Alianța Internațională pentru Protecția Patrimoniului în Zonele de Conflict (ALIPH). Pe lângă Luvru, este implicat și Institutul Smithsonian care oferă instruire pentru echipele de la muzeu, precum și World Monuments Fund, responsabil pentru restaurarea clădirii.
În total, Luvrul mobilizează în jur de douăzeci de persoane, inclusiv „experți în lemn și metal”, explică Ariane Thomas, directoarea Departamentului de Antichități Orientale. Odată restaurate, lucrările vor fi dezvăluite publicului în cadrul unei expoziții online, adaugă aceasta. „Dacă până acum am declarat că în timp, cu resurse financiare și cu know-how-ul necesar am putea salva cele mai avariate lucrări, acum am ajuns să demonstrăm acest lucru. Lucrările complet distruse încep din nou să prindă contur".
Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.