Cea mai mare victorie politică înregistrată de AUR (G4Media.ro)

Acest certificat electronic nu ar fi introdus, atenție mare, vaccinarea obligatorie, așa cum manipulează reprezentanții AUR, ci reprezenta dovada vaccinării, trecerii prin boală în ultimele 180 de zile, sau a testării. Mai mult, fiecare angajat ar fi avut la dispoziție vouchere de la stat pentru 15 teste.

Toate acestea au picat însă miercuri seara la sugestia președintelui Klaus Iohannis, care a cedat presiunilor exercitate de partidul de extremă dreaptă AUR și amenințărilor formulate public de George Simion, Șoșoacă și alți apostoli ai violenței fizice și verbale.

Marii bărbați de stat în frunte cu președintele Klaus Iohannis au căzut în fund în fața urletelor câtorva mii de exaltați, sacrificând în schimb dreptul la sănătate a milioane de cetățeni. O minoritate și-a impus prin forță punctul de vedere, cu amenințări și acte de violență iar statul a cedat în fața ei. Un precedent periculos.

Mai grav este că cedarea statului român și a liderilor PSD, PNL și UDMR are loc înainte de un previzibil val cinci al pandemiei, anunțat chiar de autorități. Legarea certificatului verde de prezența la muncă ar fi încurajat vaccinarea, într-o țară pe care valul cinci o prinde cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE (40%). Renunțarea condiționării prezenței la muncă de un certificat electronic golește legea de sens.

A fost modelul suedez de combatere a pandemiei de Covid un succes? Aflăm de la Traian Negrea, medic generalist în Suedia. Într-un interviu acordat Hotnews.ro specialistul spune că nimeni nu vorbește acolo de un model, că s-au luat niște măsuri care s-au tot ajustat pe parcurs. ”Ideea este că ceea ce a funcționat în Suedia și funcționează încă, este încrederea în instituțiile statului, ele făcându-și mereu treaba. Suedezii își fac treaba foarte serios și pun în permanență mecanisme de feedback pentru a evalua ceea ce au făcut, ajustează în funcție de aceasta, și de asta lucrurile merg bine... Imaginați-vă că 99% din atributele pe care le găsiți unui român, suedezul este fix invers”, spune Traian Negrea.

Al doilea Crăciun în pandemie, însă cu măsuri mult mai relaxate. Ce restricții sunt în vigoare aflăm din Libertatea. În afara de restricțiile de la intrarea în țară, românii nu au foarte multe măsuri pe care trebuie să le respecte în perioada sărbătorilor de iarnă. Spre deosebire de anul trecut, nu mai există restricții de circulație pe timp de noapte, iar oamenii vor putea inclusiv să petreacă Ajunul în restaurante. Accesul este permis doar celor vaccinați, trecuți prin boală și celor care prezintă un test negativ. Pe lângă aceste măsuri, în ajunul Crăciunului, localurile vor fi deschise toată noaptea, la fel și în noaptea dintre ani. Restaurantele pot, însă, să fie ocupate doar în proporție de 50% și sunt impuse restricții persoanelor nevaccinate. În interior, vor avea acces doar persoanele care au fost vacccinate, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau au un test negativ pentru Covid-19. Cluburile, discotecile și barurile vor rămâne închise și în noaptea de Crăciun și de Revelion.

România pare să aibă printre cele mai „relaxate” sărbători de iarnă din UE, în contextul apariției varintei Omicron, care a dus la creșteri alarmante ale infectărilor. Cele mai dure măsuri au fost luate în Olanda, unde autoritățile au impus carantină generală.

Între timp Un român care lucrează în Marea Britanie s-a întos în ţară cu avionul, deşi pe testul PCR scria cu roşu că este „pozitiv“. Adevărul scrie că bărbatul ar fi încercat să scape de triajul epidemiologic, însă nu a reuşit. Când i-au verificat documentele, asistentele medicale au observat că individul era vaccinat din luna mai, dar pe lângă certificatul de vaccinare mai avea un test PCR pozitiv făcut înainte să se întoarcă în ţară. Bărbatul a arătat rezultatul testului, cel mai probabil, sperând ca angajaţii DSP să nu observe că este „pozitiv”.

SpotMedia scrie că parcarea de reședință se scumpește de 7 ori în Bucureşti de la 1 ianuarie 2022.

În consecință, sumele anuale de plată vor fi cuprinse între 300 și 600 de lei, în funcție de zona din oraș în care este trasat locul de parcare.  În baza unor calcule și măsurători aprobate în 2003 (și neactualizate în ultimii 18 ani - n.red.) - în București s-au identificat 4 zone de parcare, denumite A,B, C și D și dispuse concentric, din centrul orașului spre periferie.

Până în 2020, taxele pentru locurile de parcare de reședință au fost mai degrabă simbolice.

Din PressOne aflăm despre Moș Crăciun din Cișmigiu. Un portret realizat de Cristina Foarfa. Când l-am cunoscut, Domnul Sile era tot Moș Crăciun, deși nu purta costumul; afară era vară și nu se auzea nici un Ho-Ho-Ho vesel. Avea un cățel simpatic, pe Cookie, pe care în perioada sărbătorilor îl țin niște oameni de bine, cât timp este el ocupat să fie Moș Crăciun pentru grădinițe, cămine de vârstnici sau corporații.

Domnul Sile stă pe stradă. Bine, o să spuneți, nu e chiar stradă. E o spălătorie undeva la ultimul etaj al unui bloc, unde nu are apă sau toaletă, unde toate lucrurile lui stau îngrămădite în câțiva metri pătrați. A stat și pe stradă, sub poduri, în parcuri, în subsoluri. De 10 ani a rămas fără casă, în urma unei înșelătorii. E povestea multor oameni fără adăpost.

A avut mereu o situație precară, dar a trăit ultimii ani ai comunismului și cei mulți ai tranziției muncind. Nu aveți o pensie? Nu are, pentru că actele i-au ars, abia a reușit să își facă buletinul și nu știe să se descurce să obțină cele necesare pentru dosarul de pensie.

Dacă vreți să îl ajutați pe domnul Sile, îl găsiți în Cișmigiu sau ne puteți scrie pe [email protected].

Ion Antonescu – mare patriot, mare strateg, dictator, responsabil de crime împotriva evreilor și romilor. G4 media prezinta rezultatele unui sondaj publicat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului, “Elie Wiesel”.

Antonescu rămâne un personaj controversat în pofida dovezilor indubitabile privind comiterea unui genocid împotriva evreilor și romilor. După cum rezultă din sondaj aceste lucruri sunt cunoscute, superficial cel puțin, de o bună parte a opiniei publice, care însă nu este prea interesată într-un procent prea ridicat (24%) de această perioadă tragică a istoriei României, în care au murit nu doar sute de mii de evrei și romi, ci și sute de mii de militari români într-un război împotriva URSS, care în final s-a dovedit zadarnic.

Încheie un an teribil: al crizelor, al revenirii economice şi al falimentului clasei politice. Așa sună bilanțul făcut de Sorin Pâslaru în Ziarul Financiar. 2021 va fi considerat bun în funcţie de cum va fi 2022. Abia anul următor se va vedea dacă revenirea economică are fundament şi se vor vedea consecinţele celor trei crize din anul care a trecut: politică, sanitară şi energetică.

România de business în­chide anul 2021 cu un vârf al consumului, cu malluri pline şi cozi în supermarketuri. Însă clasa politică e în faliment: nu nu­mai că modernizarea statului în­târzie şi sufocă economia. Incapacitatea de guvernare a politicienilor aleşi, în pofida votului primit, a demonstrat în 2021 incompetenţa şi lipsa de credibilitate a  leadershipului politic.