Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Macedonia de Nord: Telefonul mobil va fi folosit în curând pe post de ... carte de identitate

id.png

Sursa imaginii: 
nextsense.com

Companiile KIBS și Nextsense, cu o experiență îndelungată pe piața digitală din Macedonia de Nord, au lansat de curând servicul de identificare numerică OneID, cu ajutorul căruia orice cetățean își va putea dovedi identitatea fără să aibă nevoie de vreun document fizic, ci doar de un telefon mobil.

Potrivit publicației skopjeinfo.mk, serviciul a primit deja certificarea din partea Ministerului pentru Societatea Informațională și Administrație și urmează a fi disponibil pentru publicul larg în perioada următoare. Toate instituțiile financiare, operatorii de telecomunicații și în general toate instituțiile publice din țară urmează să integreze acest sistem.

Serviciul permite identificarea online, fără să fie nevoie de prezența fizică a utilizatorului și respectă toate normele europene și internaționale în vigoare. De asemenea, oferă posibilitatea semnăturii electronice a diverselor documente, precum contracte, declarații, cereri adresate diferitelor instituții, astfel încât cozile de la ghișee vor fi de domeniul trecutului, precizează publicația citată.

”Macedonia de Nord este unul din puținele state din afara Uniunii Europene care va dispune de acest serviciu... Ne așteptăm ca formalitățile procedurale să decurgă repede, pentru că avantajele sunt enorme, atât pentru persoanele fizice cât și pentru instituții. Practic, pentru cetățeni OneID va funcționa ca o carte de identitate. Își vor putea confirma identitatea peste tot, fără să fie nevoie să memoreze parole sau alte coduri, vor putea depune cereri online, vor putea semna documente.... De asemenea, serviciul garantează cel mai înalt grad de securitate a datelor personale”, a precizat Goran Anastasovski, director general KIBS.

 

Bulgaria: Avertizorii de integritate au nevoie de protecție, dar...

Directiva europeană privind protecția avertizorilor de integritate, adică a persoanelor care fac parte dintr-o organizație, societate etc și care reclamă instituțiilor abilitate o ilegalitate de ordin profesional sesizată în cadrul organizației respective, nu a intrat încă în vigoare în nici unul dintre cele 27 de state membre UE, dar Bulgaria este unul dintre statele care a început procedurile pentru implementarea ei, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba bulgară.

Uniunea Europeană a prezentat acest proiect de act normativ la 23 octombrie 2018. Directiva a fost aprobată de Parlamentul European în 23 octombrie 2019, cu propunerea implementării ei în toate statele membre până la data de 17 decembrie 2021. Până în prezent însă nu a intrat în vigoare în nici unul din statele membre, dar 24 dintre acestea au început procedurile de implementare, printre acestea aflându-se și Bulgaria, precizează sursa citată.

”Implementarea directivei va lua mult timp, pentru că nu este vorba doar despre votarea ei în Parlament, ci de mai multe modificări de ordin juridic în mai multe direcții: în Codul de procedură administrativă, în Codul de procedură civilă, în dreptul penal și în dreptul muncii. Apoi trebuie ținut seama de faptul că prevederile directivei nu se vor aplica doar în cazul funcționarilor publici, ci vor fi valabile pentru toți angajații și salariații, inclusiv cei din sectorul privat și chiar pentru cei care lucrează în organizațiile non-profit”, explică Kalin Slavov, directorul executiv al ”Transparency International” Bulgaria, organizație care colaborează cu Ministerul justiției pentru implementarea directivei europene.

 

Croatia: Subvenții pentru emigranții care revin în țară

Guvernul de la Zagreb a adoptat un program pentru încurajarea revenirii în țară e emigranților prin acordarea de subvenții de la bugetul de stat pentru înființarea de societăți comerciale și alte tipuri de afaceri pe teritoriul țării, transmite publicația vecernji.hr.

Începând din 2022 subvenția pentru un plan de afaceri aprobat de Consiliul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă (CES) va crește de la 130 000 kuna (cca 17 000 Euro) la 150 000 kuna (cca 20 000 Euro), iar emigranții care revin din state ale Uniunii Europene sau din Elveția pot primi suplimentar 50 000 kuna (6500 Euro), cu condiția să fi fost rezidenți în aceste țări cel puțin un an în ultimii doi ani.

Subvenții suplimentare se vor acorda pentru investițiile realizate în zonele rurale, a precizat ministrul muncii, Josip Aladrovic. La aceste sume se pot adăuga indemnizații lunare speciale pentru cei cu studii superioare și pentru cei care fac investiții în domeniul energiilor verzi sau în domeniul numeric.

Programul vizează în mod special repopularea zonelor rurale din regiunile Lika, Gorski Kotar, Banovina și Slavonia și va fi finanțat prin Planul Național de relansare și reziliență 2021-2026.

 

Cum se sărbătorește Sfântul Nicolae în Serbia

Pentru familiile sârbe ziua de Sfântul Nicolae (Slava) este cea mai importantă sărbătoare religioasă din an și ea este celebrată de trei ori: pe 6 decembrie, pe 19 decembrie și pe 22 mai, scrie site-ul Radio Televiziunii Naționale din Serbia.

Aproximativ jumătate dintre familii sărbătoresc Slava pe 6 decembrie și jumătate pe 19 decembrie și asta pentru că mulți folosesc încă calendarul ortodox de rit vechi. În această zi din anul 343 Sf Nicolae a încetat din viață, iar în 22 mai 1096 rămășițele pământești ale sfântului au fost depuse la biserica ortodoxă din Bari, acolo unde se află și astăzi.

Fiecare familie din Serbia are un sfânt protector, care se moștenește din generație în generație, dar cele mai multe familii îl au ca protector pe Sfântul Nicolae.

Masa festivă de Slava, care în general are loc în locuința celui mai vârstnic membru al familiei, include supă de pește, pește prăjit, ardei umpluți și colaci pe care în general capul familiei îi aduce încă de dimineața de la biserică. Obiceiul de a pune cadouri pentru copii în pantofi sau ghetuțe nu este general valabil, ci este respectat doar în anumite regiuni.

În ziua de Slava se sădesc boabe de grâu într-un vas care are o lumânare în mijloc, vas care se păstrează până la Crăciun.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Viktorija Hristovska – Macedonia de Nord

Lili Mladenova - Bulgaria

Emma Furčić - Croația

Sandra Bondzic – Serbia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei