O călătorie imaginară în lumea lui Hans Christian Andersen

De la Mica Sirenă la Crăiasa Zăpezii, la Rătușca cea urâtă sau Prințesa și bobul de mazăre, scriitorul își considera personajele drept „proprii copii”.

Băiețelul sărac, născut în 1805 la Odense, a devenit tatăl personajelor din peste 150 de povești, care continuă și azi să inspire noi adaptări, cărți Disney, cântece, spectacole de balet și blockbustere.

Muzică, jocuri de lumini și iluzii optice, noul muzeu de lângă orașul natal al lui „H.C.” Andersen, din centrul Danemarcei, își propune să învăluie vizitatorii cu imaginația celui mai faimos scriitor al acestei țări.

Proiectul aparține arhitectului japonez Kengo Kuma, cunoscut și pentru concepția noului stadion olimpic din Tokyo.

Patul prințesei cu bobul de mazăre din noul muzeu dedicat lui H.C. Andersen

„Simțeam că oamenii care vizitau vechiul muzeu aveau așteptări mai mari. Era un muzeu biografic tradițional", spune Lone Weidemann, unul dintre responsabilii spațiului.

Acum, parcurgând încăperile muzeului, vizitatorii vor putea îmbrăca hainele noi ale împăratului, pot găsi mazărea care tulbură somnul prințesei sau retrăi soarta tragică a fetiței cu chibriturile.

„Oamenii caută basmele lui pentru că le sunt familiare”, spune Weidemann. „Ei au nevoie de fantezie și de inspirație în viața de zi cu zi. Venind aici, vor găsi ceea ce caută”.

Văzut de deasupra, locul arată precum patru nasturi verzi ieșiți în afară, montați pe piloni de lemn.

O lume mică, un univers mare

Arhitectul japonez a explicat că s-a inspirat dintr-una dintre poveștile lui Andersen, „Le Briquet”, cu un copac care dezvăluie o lume subterană – două treimi din spațiul expozițional fiind subteran.

În cuvintele lui Kengo Kuma, spațiul e construit după „metoda Andersen” - „o lume mică se transformă brusc într-un univers mai mare”.

„Când intri în muzeu ești transportat într-o lume cu totul nouă și este fantastic”, se bucură Ara Halici, turist olandez venit cu câteva zile înainte ca valul Omicron să impună închiderea temporară până cel puțin la sfârșitul lunii ianuarie.

„Este o experiență completă. Implică toate simțurile", declară fascinată Jonna Vind, o profesoară daneză venită în excursie cu elevii.

Succes internațional încă din timpul vieții

Fiul unui cizmar, decedat când Hans avea doar 11 ani, și al unei spălătorese, viitorul mare scriitor a părăsit Odense la 14 ani cu speranța de a deveni actor la Copenhaga, înainte de a se dedica în cele din urmă scrisului.

Poveștile sale, pe care le-a început la aproximativ 30 de ani, s-au bucurat de succes internațional încă din timpul vieții lui, din Europa până în Statele Unite.

Ideea reamenajării muzeului din Odense a luat naștere la începutul lui 2010, datorită unui nou plan urbanistic care vizează excluderea mașinilor din centrul orașului, al treilea ca mărime din țară, cu aproximativ 200.000 de locuitori.

Lucrările au început în 2014 odată cu închiderea unui drum principal care a lăsat spațiu disponibil noului complex. Vechiul muzeu, datând din 1930, s-a închis la sfârșitul anului 2017.

Ca în mai toate basmele lui Andersen, intriga începe într-un context dificil: de la redeschidere, din cauza pandemiei, pe poarta muzeului au intrat doar 40.000 de oameni. Se simte acut absența turiștilor străini, în special din China, unde opera lui Andersen este extrem de populară.

Înainte de pandemie, vechiul muzeu atragea 100.000 de vizitatori pe an, dintre care 70% erau străini, inclusiv 20.000 chinezi.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24.