Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Viața ”aproape normală” a mamelor și copiilor ucrainieni refugiați în Cracovia (reportaj)

refugiati_polonia.png

Paturi pentru copiii ucrainieni și jucării la Turon Arena, cel mai mare complex sportiv din Cracovia, Polonia, martie 2022
Sursa imaginii: 
© Murielle Paradon/RFI

Peste 3 milioane de ucraineni au fugit până acum din țară. Cca jumătate dintre ei au ajuns în Polonia. Sunt mai ales femei și copii. La Cracovia, Arena Tauron, cel mai mare complex sportiv din oraș, a fost pus la dispoziția lor de către autorități. Aici se organizează activități recreative și chiar cursuri, pentru a crea copiilor măcar impresia unei anume normalități. Reportaj RFI :

Aleargă și se distrează ca orice alți copii. Într-una dintre imensele săli ale acestui complex sportiv,copii cu vârste între 4 și 6 ani se joacă sub supravegherea unei asistente sociale. E greu să ne imaginăm că în urmă cu doar câteva zile aceștia locuiau într-o țară bombardată, în Ucraina.

,,În afară de bariera lingvistică, sunt precum copiii noștri polonezi”, povestește Kinga, educatoare la Cracovia, care face parte din echipa ce are grijă de acești copii. ”Nu mă surprinde  atitudinea lor, lucrez cu copii de 15 ani, știu că așa sunt ei, plini de energie! Aceștia pot să uite ce li s a întâmplat. Vedeți, râd, sunt fericiți, aleargă peste tot”.

În cadrul acestui program coordonat de primăria Cracovia în parteneriat cu persoane fizice totul sunt incluse jocuri, sport, ore de poloneză pentru cei mai mari, mesele sunt de asemenea asigurate. Există și activități pentru mamele ce își așteaptă copiii...

Oxana, o brunetă înaltă, cu ochi palizi, preferă să stea deoparte, așteptând agitată ca fiul ei de 8 ani să termine orele de curs. La vârsta lui, a fost mai afectat de războiul din Ucraina, explică ea: "Mi-am adus fiul aici pentru că este un loc potrivit pentru a scăpa de stresul provocat de cele trăite în Ucraina. Se auzeau bombardamente și sirene de alarmă. Fiul meu este mai bine acum, dar îi este dor de tatăl său. Este în Liov, a rămas acolo. Copilul meu este copleșit de emoții, are reacții exagerate. Soțul meu este voluntar, ajută, dar dacă este necesar, va merge să lupte”.

”Soțul și câinele au rămas acasă. Mă tem pentru ei”

În centrul sportiv din Cracovia, activitățile pentru copii țin toată ziua. Pentru unele mame, este o oportunitate de a-i lăsa aici și de a merge la muncă, chiar dacă nu este întotdeauna ușor, ca în cazul Anhelinei, o tânără mamă în trening gri. " Sunt mama Emiliei, are patru ani. Nu stau mereu aici. Ieri am lucrat, am lăsat-o, dar nu-i place să rămână singură. Nu a fost niciodată la grădiniță în Ucraina, așa că este dificil, nu se adaptează foarte bine. Aici trebuie să lucrez ca femeie de serviciu la un hotel. În Ucraina, aveam un magazin împreună cu mama mea, unde  vindeam piese de schimb pentru mașini”.

Vilana este un pic mai norocoasă. Așezată în fața calculatorului, cu un ochi e atentă la fiul ei de cinci ani și își continuă munca de programator pe care o făcea în Ucraina. ”În Liov, am lucrat în domeniul IT, așa că pot continua să lucrez de la distanță", explică ea. ”Aici am un loc unde stau, am wi-fi, pot lucra în timp ce fiul meu se joacă. Am un prieten care locuiește aici, care poate comunica cu polonezii, m-a ajutat să găsesc cazare pentru mine și fiul meu. Suntem foarte norocoși, dar soțul meu și câinele meu au rămas în Liov, așa că mă tem foarte mult pentru ei”.

Este dificil pentru aceste femei să privească spre viitor: trebuie să stabilească noi referințe pentru copiii lor în Polonia, dar, despărțite de soții lor, inimile lor rămân în Ucraina.

 

Traducere de Antonia Dinu, după articolul publicat de rfi.fr