Medic: Este nevoie de screening pentru refugiații cu simptome respiratorii sau cu antecedente de tuberculoză

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de tuberculoză- peste 200.000 pe an. Încă mai avem probleme cu asigurarea tratamentului, în special pentru cei care nu pot fi tratați decât cu medicamente inovative. Un tratament costă 40.000 de euro și în prezent se asigură prin fonduri norvegiene, spune medicul Beatrice Mahler. 

În Ucraina sunt raportate anual aproximativ 30.000 de noi cazuri de tuberculoză. Numărul cazurilor noi ar putea crește în perioada următoare în lipsa diagnosticării, dar și a administrării tratamentului, a spus joi, medicul pneumolog Lucica Dițiu, director executiv la Stop TB Partnership UN. Parteneriatul Stop TB a fost înființat în 2001 pentru a elimina tuberculoza ca problemă de sănătate publică. Cele 1.500 de organizații partenere ale sale includ organizații neguvernamentale și guvernamentale și grupuri de pacienți.

Dr. Lucica Dițiu: După cum știm, în Ucraina, când a început conflictul, noi avem echipa Global Drug Facility care asigura medicamentele și diagnosticul pentru țările cu un venit redus și mediu la un preț negociat scăzut. De aceea lucrăm foarte mult cu Ucraina, foarte apropiat de ei. Aveau toate medicamentele necesare pentru tuberculoza normală și rezistentă pentru tratament, pentru tot anul și o rezervă. Acum, din păcate, nimeni nu știe exact dacă depozitele lor mai sunt în picioare sau nu. Cât s-a putut și ce au știut au asigurat oamenii. Le-au dat medicamentele pentru toată durata în pungulițe, în cutiuțe. Dar, din păcate, la ce o să ne așteptăm nu știm. E evident că în Ucraina nu se mai diagnostichează. Încearcă în câteva centre prin țară să continue ei să mai facă câte ceva, dar nu merge grozav de bine. Ne așteptăm ca în Ucraina în sine să crească tuberculoza, să crească transmiterea, să crească numărul cazurilor. Și bineînțeles, din păcate și decesele. După cum știm, refugiații merg în România, în Polonia, în Moldova, nu știu cât de mulți în Ungaria și mai departe de aici. Ce e de făcut? Evident că nu e nicio filosofie. Trebuie să fim siguri și să poată fi luați în evidență. Să se știe. Oamenii care vin pe teritoriul României să aibă niște teste făcute. Să se știe cam unde se duc și dacă au nevoie să știe către ce dispensare să se ducă.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a anunțat că a depus documentația pentru construirea, prin PNRR, a unui spital de tuberculoză. Potrivit acesteia, tuberculoza nu se transmite la fel de rapid precum SarsCov2, însă pentru siguranța românilor care cazează refugiați ucraineni, dacă aceștia tușesc, au simptomatologie respiratorie sau au antecedente de tuberculoză pot face consult și radiografie gratuit la cel mai apropiat dispensar de tuberculoză, 

Dr. Beatrice Mahler: E nevoie de o perioadă de timp să stai cu persoana respectivă în casă. Cam o lună se spune că este timpul de contact, deși nu este cu certitudine. Dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie să îi primim pe refugiați. Nu aș vrea să se înțeleagă asta. Sunt bineveniți. Trebuie să îi ajutăm. Sunt într-un moment extrem de delicat al vieții lor. Însă, ajutorul complet înseamnă inclusiv în momentul în care ajunge și are o simptomatologie respiratorie să îl ducem la cel mai apropiat spital, dispensar. Trebuie să facă o radiografie, un consult, sunt gratuite. Până la urmă îl protejează și pe cel care îl primește în casă.

"Avem cu ce pune diagnosticul TB în România. Problema este asigurarea terapiei, pentru că fondurile necesare vor fi uriașe"

Dr. Beatrice Mahler: Cred că spre sfârșitul anului o să avem deja primul impact sau primele date despre ce înseamnă prezența unor boli cu transmitere aeriană, altele decât COVID, pe teritoriul României de la o populație care nu are nicio vină că e supusă unei astfel de traume. În acest sens cred că este extrem de important ca în zonele în care refugiații locuiesc, în care domiciliază să existe programe prin care ei să fie îndrumați către dispensarele TB. În acest moment avem o barieră extrem de importantă, anume limba. Reușim să comunicăm extrem de greu cu ei, dar cred că se pot găsi soluții. Cred că putem să ne organizăm astfel încât în următoarele luni să facem screening mai ales pentru persoanele cu simptome respiratorii și pentru cei care au avut în antecedente tuberculoză, pentru a evalua dacă au risc de reactivare. Avem cu ce să facem diagnostic în România. Din punctul meu de vedere problema se pune în asigurarea terapiei pentru că fondurile necesare vor fi uriașe.

Tuberculoza rămâne printre primele zece cauze de deces în lume, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății. În fiecare zi peste 4.100 de oameni își pierd viața din cauza bolii și aproape 28.000 de îmbolnăvesc. În România cifrele arată astfel. În 2020 peste 230.000 de persoane s-au îmbolnăvit și 20.000 au decedat, a spus medicul Ioana Munteanu, coordonatorul Programului național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei.