Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Clădirea filarmonicii din Iași se dărâmă, iar orchestra cântă pe scene improvizate

filarmonica_iasi2.jpg

Sursa imaginii: 
Violeta Cincu / RFI România

În numai câteva ore, sumele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, segmentul Valul Renovării, s-au epuizat vineri 1 aprilie. A fost pe principiul „primul venit, primul servit”. O șansă pentru Filarmonica Moldova din Iași. Echipa CJ a reusit să depună proiectul pentru renovarea clădirii. Suma: 22 de milioane de lei. În filarmonica din Iași nu s-a mai cântat de mai bine de opt ani, iar zidurile se dărâmă practic.

„În această perioadă am pierdut spectatori, în primul rând, ăsta e cel mai important lucru pentru mine. Oamenii ăștia au crescut împreună cu filarmonica. Din timpurile foarte îndepărtate, când eu, de pildă, care sunt cel mai în vârstă dintre voi toți, eram copil, eram tânăr student, sala era plină. Gemea de lume. Erau evenimente enorm de multe și calitative. Sigur că este dureros pentru mine să constat scăderea numărului de oameni care vin la concerte”, spune managerul filarmonicii din Iași, Bujor Prelipceanu.

Cunoscutul violonist Bujor Prelipceanu privește cu un zâmbet amar zidurile sălii mari care se prăbușesc. De mai bine de opt ani, în Sala Mare nu a mai călcat niciun spectator. Pe propria răspundere, membrii orchestrei repetau aici și, de mai bine de zece ani, Prelipceanu se chinuie să obțină fonduri pentru refacerea clădirii. Numeroșii miniștri ai Culturii, câtă frunză, câtă iarbă, au promis bani. Aceștia au rămas doar consemnați pe hârtie, așa că filarmonica din Iași a cântat pe unde a putut.

„Scenele pe care le-am avut până acum, să zicem, la Teatrul de Copii, o scenă cu o acustică sensibilă, foarte bună pentru teatru, foarte bine să joci acolo Harap Alb și Scufița Roșie, dar nu bună pentru concerte, o sală în care nu se aude nimic, seacă. După aceea, am plecat la Liceul de Artă. În sală nu se mai poate intra și nu mai permite ISU, pentru că este toată îmbrăcată în lemn. După aia, am găsit găzduire la Casa Tineretului. E o sală unde dansează toate echipajele care vin din Moldova, Ucraina, ansambluri folclorice, inclusiv filarmonica, tot ce vreți, orchestre de muzică ușoară, cum ar fi Roșu și Negru, în care am fost și eu”, mai spune Bujor Prelipceanu.


Sursa imaginii: 
Violeta Cincu / RFI România

Managerul Filarmonicii din Iași își amintește reacțiile soliștilor cu renume internațional, invitați să concerteze aici: „Toți mă întreabă – N am repetat într-o acustică admirabilă și m-ați băgat acum în această sală, care are o altă acustică, improprie, bună pentru ședințe, dansuri populare, dar nu pentru filarmonică”.

Planul Național de Redresare și Reziliență este șansa acum

„Restaurarea filarmonicii din Iași, prin Compania Națională de Investiții, are un mic impediment: legea nu permite CNI reabilitarea și restaurarea decât dacă CJ sau filarmonica este proprietar pe această clădire. După cum bine știți, clădirea aparține Episcopiei Catolice, este dată în administrare pe 20 de ani CJ și nu suntem, din păcate, eligibili. Sunt toți încrezători că cea mai bună soluție pentru filarmonica noastră sunt fondurile europene”, anunță Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Autorizația de construire pentru Filarmonica din Iași a fost emisă în martie 2021. Banii lipseau. 

„Momentul acesta este un pas decisiv în reabilitarea și restaurarea filarmonicii care, din 30 ianuarie 2013, nu a mai susținut niciun spectacol în sala de concerte. Vineri, 1 aprilie, Consiliul Județean Iași a depus aplicația pentru obținerea finanțării prin Programul Național de Reziliență și Relansare. Practic, ulterior, putem trece în cealaltă etapă, a scoaterii la licitație pentru reabilitarea și restaurarea acestui monument istoric. La momentul lui 2021, când a fost emisă autorizația de construire, valoarea totală a proiectului era de 10 milioane de euro. Practic, la momentul în care vom avea sursa de finanțare și vom face actualizările, având în vedere această criză și creștere de prețuri din ultima perioadă la toate categoriile de materiale, cu siguranță devizul va fi mult mai mare”, a precizat Costel Alexe. 

S-au solicitat aproape 22 de milioane de lei, iar echipa CJ a povestit că depunerea a fost contra cronometru pe principiul primul venit- primul servit. Aplicația s-a deschis la ora 10, iar după depunerea proiectului Filarmonicii din Iași mai erau doar 0,02% fonduri disponibile. „Depunem solicitarea prin CNRR, vom obține, sperăm, finanțarea, prin PNRR, depunem și la ADR și practic, când vom avea cele două variante, vom decide împreună care este cea mai avantajoasă pentru județul nostru”, a mai declarat președintele CJ Iași.


Sursa imaginii: 
Violeta Cincu / RFI România

Managerul filarmonicii din Iași rămâne privind zidurile. Bujor Prelipceanu are, însă, o altă problemă de rezolvat: „Unde-i duc să repete? Asta este cea mai mare provocare, nu am spus-o până acum, orchestra trebuie să trăiască. Publicul, la fel. Aici totul trebuie să intre în reparații, că intră PNRR, că intră CNI, trebuie mers cu orchestra în altă parte. Unde? Dar o rezolv și pe asta”.